Povestea Vilei Florica, cuibul Brătienilor şi casa în care s-au luat deciziile istorice pentru români: statul, prea sărac pentru a cumpăra conacul-monument
0
Pentru că Ministerul Culturii şi-a declinat dreptul de preemţiune către autoritatea locală, iar negocierile moştenitorilor domeniului Brătienilor cu oficialii Consiliului Judeţean s-au blocat, Vila Florica a fost scoasă la vânzare prin intermediul casei de licitaţii Artmark Historical Estate. Preţul de pornire este două milioane de euro, iar, cel mai probabil, bâjbâielile autorităţilor judeţene vor face ca imobilul să ajungă la un particular.
“Preţ de pornire: 2.000.000 €. Estimare: 2.500.000 € - 3.000.000 €. Suprafaţă teren: 3,00 ha. Suprafaţă construită: 2.324 mp. Structură: D+P+2E+M. Camere: 40.Tip de proprietate: Casă de vacanţă, Casă memorială, Centru de evenimente, Complex turistic, Hotel, Muzeu privat, Reşedinţă multifamilială”. Aşa apare pe site-ul casei de licitaţii Artmark Historical Estate, vila familiei Brătianu de la Ştefăneşti (judeţul Argeş), unul dintre cele mai frumoase domenii boiereşti ale acestei ţări, locul de care-şi leagă numele cea mai importantă dinastie de oameni politici români, opera lui Ion C. Brătianu şi a fiului său, Ion I. C. (Ionel) Brătianu.
Povestea conacului familiei Brătianu, numit ca şi satul în care se care se află, Florica, în amintirea primei fiice a lui Ion C. Brătianu, are un reper în anul 1858, când, după ce s-a căsătorit cu Pia Pleşoianu, Ion C. Brătianu şi-a stabilit căminul împreună cu soţia, la ţară. Dintr-o casă cu patru camere şi o pivniţă pentru vin, bătrânul Brătianu a construit un conac, peste demisolul şi parterul vechii clădiri adăugând şi un etaj cu câteva încăperi.
„Era unul din visurile lui cele mai fericite să aibă o căsuţă pe acel deal, admirabil împodobit cu pomii cei mai buni ce se găseau în ţară”, scria mai târziul Ionel Brătianu.
“Vatra şi cuibul adevărat”
La Florica s-a născut şi a trăit cea mai importantă familie de oameni politici români, iar clădirea -monument istoric pe care Argeşul o datorează primilor doi Brătieni, Ion şi Ionel, tată şi fiu, doi dintre oamenii politici care au avut un rol covârşitor în realizarea României moderne şi, totodată, doi pasionaţi constructori (mai ales Ion I. C. Brătianu) este rezultatul spectaculoasei transformări a unei case gândite iniţial pentru administrarea moşiei.
“Părinţii noştri – chiar de la căsătorie îşi făcuseră din Florica aşezământul lor casnic. Datoriile politice îi obligau în diferite împrejurări să se mute la Bucureşti. Doisprezece ani de minister şi cursurile superioare ale liceului obigaseră pe părinţii noştri şi pe copii să-şi petreacă în Capitală cea mai mare parte a anului. Totuşi, pentru unii, ca şi pentru alţii, Florica era vatra şi cuibul adevărat. Aceasta o simţeam într-atâta, încât faţă de copiii născuţi la Bucureşti rămânea avantaj celor ce se născuseră la Florica şi care aveau astfel o legătură mai mult cu dânsa. Tatăl meu, retrăgându-se de la guvern, la începutul anului 1869 ne instalarăm la Florica, de unde în curs de şapte ani rareori şi numai câte unul din copii venea pentru câteva zile la Bucureşti.“, îşi amintea Ionel Brătianu, cel care a şi desăvârşit conacul şi domeniul boieresc, transformându-l într-o impresionantă reşedinţă folosită inclusiv pentru luarea unor decizii politice istorice.
Pe la „Mecca” liberalilor de la Ştefăneşti, au trecut, de-a lungul anilor, personalităţi de marcă ale vieţii publice: regii Carol I şi Ferdinand I, reginele Elisabeta şi Maria, fraţii Golescu, C.A. Rosetti, mareşalul Averescu, prinţul Barbu Ştirbey, I. G. Duca. În saloanele conacului de la Florica s-au luat decizii importante privind istoria, s-au hotărât reforme majore, s-au alcătuit şi destituit guverne, s-au fixat strategii în timp de pace şi război, şi, cel mai important pentru istoria acestui neam, s-au gândit Independenţa României şi Unirea, “detalii” ignorate acum de autorităţi.
Ignorată de autorităţi şi scoasă la mezat
După ce, în 2003, Vila Florica a fost retrocedată moştenitorilor, urmând ca Ministerul Culturii să hotărască dacă o va cumpăra de la aceştia, Ministerul şi-a declinat dreptul de preemţiune către autoritatea locală, iar negocierile moştenitorilor vilei Brătienilor cu oficialii Consiliului Judeţean s-au blocat încă din prima lor fază, în condiţiile în care, iniţial, proprietarii ceruseră 3.000.000 de euro iar CJ Argeş nu a dorit să facă o ofertă mai mare de 1.000.000 – 1.500.000 de euro. Aşa că moştenitorii domeniului Florica s-au adresat casei de licitaţii pentru vânzarea pe piaţa liberă a imobilului. Preţul de pornire pentru monumentul estimat la 2.500.000 - 3.000.000 de euro este 2.000.000 de euro.
Teoretic, CJ Argeş care până acum a administrat conacul, mai poate veni cu o ofertă pentru cumpărarea imobilului, mai ales că dorinţa moştenitorilor este ca vila să rămână în patrimoniul naţional, însă bâjbâielile din ultimele luni arată că, cel mai probabil, edificiul va ajunge la un particular. În aceste condiţii, Centrul de Cultură „Brătianu”, care mai funcţionează încă în Vila Florica printr-o inţelegere cu moştenitorii imobilului şi care mai este încă deschis vizitatorilor, ar putea fi mutat într-un alt spaţiu.
Se încarcă comentariile...
