Povestea lui Vlaicu Vodă, primul domnitor român care a emis monede. Unde e păstrat unul din cele mai vechi documente din Ţara Românească

Vlaicu Vodă a condus Ţara Românească între 1364 şi 1377 FOTO: identitatea.ro

Voievod al Ţării Româneşti timp de 13 ani, Vlaicu Vodă este primul domnitor român care a emis monede şi în timpul căruia au avut loc primele conflicte româno-turceşti. Care este povestea domniei lui Vlaicu Vodă, aflaţi din materialul de mai jos.

Născut în 1325, fiul al lui Nicolae Alexandru şi al Klárei Dobokay (care provenea dintr-o familie de nobili maghiari) şi frate al voievodului Radu I, Vladislav I a devenit cunoscut în istorie sub numele de Vlaicu Vodă. Acesta a urcat pe tronul Ţării Româneşti în 1364.

După cum precizează profesorul de istorie Marius Ionescu, ”când, în 1368, Vladislav a refuzat să se alăture regelui maghiar spre a-i consolida stăpânirea asupra Vidinului, soarta Ţării Româneşti a fost hotărâtă. Oştile maghiare au înaintat pe două direcţii: dinspre Vidin spre Severin şi dinspre nord, din Transilvania spre sud-vest, de unde veneau trupele conduse de voievodul Nicolae Lackfi. Operaţiunea nu a dat însă rezultatele preconizate. În noiembrie, Vlaicu a învins pe râul Ialomiţa, în apropiere de Târgovişte, oastea voievodului transilvănean. După victorie, Vlaicu Vodă devine arbitrul situaţiei din ţaratul Vidinului, unde după o intervenţie armată cerută de localnici va obţine, la 29 august 1369, reconstituirea statului temporar ocupat de trupele maghiare. În contextul noii situaţii Ludovic recunoştea, în schimbul prestării formale a jurământului de vasalitate, toate titlurile şi posesiunile lui Vlaicu, fără ca prin aceasta tensiunile politice dintre cele două state sa se reducă”.

Numele lui Vlaicu Vodă este asociat şi cu primele conflicte româno-turceşti desfăşurate în anul 1369. Acesta a luat parte împreună cu regele Ludovic la o bătălie cu trupele sultanului Murad şi ţarului de Tărnovo, Ivan Alexandru. Ulterior, în 1371, oastea sa va fi prezentă la Cirmen (Cernomen) alături de trupe bizantine şi sârbeşti, fără a putea dobândi victoria. Se pare că tot în vremea domniei sale, Chilia a revenit Ţării Româneşti. Participarea sa la lupta pentru triumful ortodoxiei la nordul Dunării se va materializa prin consacrarea în 1370, la Severin, a celui de-al doilea scaun mitropolitan muntean şi prin susţinerea călugărului de origine greacă Nicodim, creatorul tradiţiei monastice la nord de Dunăre.

Unul din cele mai vechi documente din Ţara Românească (document original, în limba slavă, pe pergament) prin care Vladislav I dăruieşte în anul 1374 ctitoriei sale (Mănăstirea Vodiţa) trei sate, venitul domnesc de la opt pescării de la Dunăre şi alte bunuri, este păstrat la Direcţia Arhivelor Naţionale Istorice Centrale din Bucureşti.

”Vlaicu Vodă este primul voievod român care emite monedă, în preajma anului 1365. Emisiunile monetare atribuite domniei lui Vlaicu Vodă, practic primele monede româneşti propriu-zise, au fost bătute numai în argint. Unele dintre monede au fost cunoscute sub numele de ban, aşa cum se numea anterior dinarul de argint al banilor (principilor) Slavoniei. Banul muntean era echivalent cu 1/2 dinar, deci corespundea obolului unguresc. Denumirea de „ban” s-a păstrat în epoca modernă, în prezent numele fiind purtat de cel mai mic nominal circulant, moneda de 1 ban, a suta parte dintr-un leu românesc”, mai adaugă Marius Ionescu.