Povestea bisericii din lemn din Muşăteşti, Argeş. Are aproape 300 de ani şi este monument istoric naţional

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Biserica se află la 47 de kilometri de Piteşti FOTO: Consiliul Judeţean Argeş
Biserica se află la 47 de kilometri de Piteşti FOTO: Consiliul Judeţean Argeş

Ridicată acum aproape trei secole, în 1727, biserica de lemn din satul Valea Faurului din comuna argeşeană Muşăteşti este una dintre cele mai vechi biserici de lemn din ţara noastră, fiind declarată monument istoric de interes naţional.

Lăcaşul de cult, aflat la aproximativ 47 de kilometri de Piteşti, este cunoscut şi ca Biserica Sfinţii Îngeri, purtând hramul "Sfinţii Voievozi".

”Biserica din Valea Faurului a fost construită din bârne de gorun fixate pe un soclu din cărămidă şi piatră. Pe latura vestică, prezintă un pridvor poligonal susţinut pe stâlpi ciopliţi din lemn. Având plan dreptunghiular, biserica este structurată în interior, conform ritului ortodox, în altar, naos şi pronaos”, precizează reprezentanţii Consiliului Judeţean Argeş.

Pisania pictată deasupra uşii de acces în pronaos precizează anul zidirii bisericii şi face referiri sumare la ctitori: „Această biserică sfântă cu hramul Sfinţii Voievozi, Arhangheli Mihail şi Gavril, s-a zidit din temelie de domniile lor ctitori Petre Muşătescu şi Pârvu Muşătescu în anul 1727 şi s-a jugrăvit din nou în anul 1906, prin străduinţa şi osteneala preotului Radu Popescu, Ion Ristescu şi soţia sa, Joiţa, Ion Pandelică şi alţi enoriaşi”. Ctitorul Petre Muşătescu este atestat şi pe superbul clopot, cu chipurile sfinţilor de hram, Mihail şi Gavril, clopot făcut în 1797, după cum se poate citi pe inscripţie şi ”cu toată cheltuiala satului Valea Faurului, ctitori Jupânul Pătru Muşaţ, David Dorin”.

Din patrimoniul de icoane, o valoare artistică foarte mare o au icoanele ce se găsesc în pronaos: Soborul arhanghelilor (icoana hramului); Maria Platitera, cu arhanghelii de o parte şi alta a tronului; Sfântul Nicolae, cu Iisus şi Maria; Deisis, cu Maria şi Ioan, alături tronului.

Extrem de valoroase sunt şi icoanele din friza prăznicarelor, pictate pe ambele feţe, friză delimitată prin chenare, pe motiv floral, sculptate şi pictate. Tematica lor este una tradiţională. Pe praznicul Sfinţii Apostoli stă scrisă următoarea însemnare: "plătită prin osârdia şi cheltuiala robului lui Dumnezeu Ioan, 1808 feb. 15 Ştefan zugrav".

În ultimele două secole biserica a fost supusă mai multor reparaţii. Pereţii au fost tencuiţi de mai multe ori şi în tot atâtea rânduri au fost realizate picturi. ”Cu toate acestea, la Biserica Sfinţii Îngeri din Muşăteşti este îmbucurătoare apropierea ei, prin restaurare, de înfăţişarea cea bătrână, ce-i dă speranţa dăinuirii, sub straja dealurilor din jurul său, precum cel al Faurului, ce îi veghează intrarea”, adaugă reprezentanţii Consiliului Judeţean Argeş.

Vă mai recomandăm şi:

Cum a refuzat ÎPS Calinic să se convertească la catolicism

Sute de biserici avariate de cutremurele din 1977 şi 1986 au fost restaurate fără avizul comuniştilor

Piteşti



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite