Paradox politic: Argeşul, leagănul liberalilor, veşnic „roşu”
0
În Argeş, leagănul liberalismului, locul în care a trăit cea mai importantă familie de oameni politici liberali români, Brătianu, stânga a fost cea care s-a aflat şi încă se află la conducerea judeţului şi în majoritatea localităţilor. Noii lideri ai PNL Argeş şi PNL Piteşti vor să schimbe paradigma.
Destinul României moderne este strâns legat de liderii vizionari liberali argeşeni pe care i-a dat familia Brătianu, lideri care au contribuit decisiv la reformarea societăţii româneşti. În timpul marii guvernări liberale, România şi-a proclamat independenţa, iar politica liberală a lui I.C. Brătianu a accelerat dezvoltarea ţării.
Ce se întâmplă cu PNL în Argeş, judeţul în care a trăit celebra familie de oameni politici liberali români, nu e tocmai ce şi-ar fi dorit Brătienii, fiindcă liberalii nu reuşesc să se impună când vine vorba de conducerea judeţului: social democraţii, revin de fiecare dată la conducerea Consiliului Judeţean şi au, în continuare, majoritatea covârşitoarea a primăriilor din judeţ.
„Acest lucru se vede în decalajul - din punct de vedere al nivelului de trai şi civilizaţiei, între Argeş şi alte judeţe. Unul dintre motivele pentru care eu am intrat acum trei ani în politică a fost tocmai pentru a schimba acest lucru, iar PNL să devină cu adevărat un oponent al PSD în Piteşti şi în Argeş. De ce nu s-a întâmplat până acum e o întrebare la care trebuie să răspundă cei care au fost până acum la conducera filialelor judeţene şi locale", explică, pentru "Adevărul", omul de afaceri Mihai Coteţ, noul lider al PNL Piteşti.
„N-au făcut nici cel mai mic efort ca să urmeze calea trasată de Brătieni"
De cealaltă parte, social-democraţii spun că electoratul are motive să-i taxeze pe liberali.
„Aceasta a fost dorinţa electoratului. Parcă Lucian Blaga spunea <<Cu penele şoimului te poţi împăuna dar niciodată zbura>>. Faptul că, de-a lungul timpului, ei doar s-au autodeclarat urmaşi ai Brătienilor, dar n-au făcut nici cel mai mic efort ca să urmeze calea trasată de Brătieni la nivelul istoriei neamului, arată paralelismul în care trăiesc (...). Liberalii trasează aceeaşi neseriozitate pe care au avut-o prin comportament în acest judeţ”, spune, pentru "Adevărul", preşedintele PSD Argeş, Ion Mînzînă.
„Indiferent ce a fost până acum, schimbarea este posibilă"
Senatoarea Alina Gorghiu, cea care a preluat în mai 2022 conducerea PNL Argeş, spune însă că pe argeşeni, în viaţa de zi cu zi, nu îi preocupă atât cauzele, cât mai ales efectele dominaţiei de peste 30 de ani a unui singur partid asupra politicii din Argeş.
„Este un judeţ bogat al României, industria este foarte puternică. Aici nu merge scuza că nu sunt bani. Dar sunt multe lucruri care se puteau face mai bine. Este judeţul cu cei mai înalţi munţi din ţară, dar nu există o pârtie de schi. Este un proiect de care doar se vorbeşte... de 15 ani! Nu există staţiuni turistice mari. Şi nu este vorba numai de turism. Ştiaţi că în Argeş, din circa 1.200 km de drumuri judeţene, numai 65-70% sunt asfaltaţi? Restul... Oamenii ştiu aceste lucruri! Aşa că, indiferent ce a fost până acum, schimbarea este posibilă. PSD a mai pierdut alegerile în judeţe unde până la un punct fusese puternic”, spune, pentru "Adevărul", senatoarea Alina Gorghiu.
Aleasă la conducerea PNL Argeş la câteva luni după ce DNA a început urmărirea penală faţă de ex liderul liberalilor argeşeni, Adrian Miuţescu , atunci, preşedintele PNL Argeş, pentru trafic de influenţă, simultan cu începerea urmăririi penale faţă de alţi trei liberali (Gelu Tofan - vieprimarul PNL al Piteştiului, Cristian Mitrofan - vicepreşedintele organizaţiei judeţene de partid şi Ovidiu Chiru - comisar superior la CJPC Argeş), Alina Gorghiu şi-a propus să schimbe imaginea PNL şi scorurile electorale în Argeş.
Că are susţinere la vârful PNL s-a văzut la cel mai recent eveniment liberal, "Brătienii, părinţii liberalismului românesc" - 147 de ani de la înfiinţarea Partidului Naţional Liberal, organizat, pe 24 mai, la Vila Florica de la Ştefăneşti, conacul familiei Brătianu, faţă de care social - democraţii îşi arogă meritele aducerii sale în circuitul public.
Tema Vilei Florica (azi, Muzeul Brătianu) e un subiect politic sensibil între cele două tabere.
Social democraţii spun că, fără ei, liberalii ar fi sărbătorit, în luna mai, cei 147 de ani de la înfiinţarea partidului, nu la Florica, ci într-un local de nunţi şi botezuri.
„Ei au venit să sărbătorească într-un leagăn al liberalismului pentru care nu au făcut niciun efort. Legătura lor cu liberalismul e undeva la Piatra Olt, ei n-au nicio legătură cu Brătienii. PSD-ul, partidul acesta mult hulit, a făcut eforturi senzaţionale pentru a aduce în patrimoniul naţional această clădire simbol a neamului românesc. Cu bune, cu rele, Brătienii au marcat decisiv istoria acestui popor”, spune, pentru "Adevărul", liderul PSD Argeş, Ion Mînzînă.
Senatoarea Alina Gorghiu îl contrazice pe Ion Mînzînă şi reface traseul iniţiativei care a adus Vila Florica în circuitul public.
„Muzeul Naţional Brătianu s-a înfiinţat prin legea 15/2020 iniţiată de un grup de 57 de parlamentari. Dintre aceştia, 56 erau de la PNL şi unul de la USR. Legea a fost promulgată de Preşedintele României de Ziua Culturii Naţionale, la 15 ianuarie 2020. În acel an a fost deschis muzeul, tocmai a împlinit doi ani. Este adevărat că votul în Parlament a fost aproape în unanimitate, doar câteva voturi împotrivă. Aşa a fost, dar pe mine să ştiţi că mă bucură dacă cei de la PSD se declară şi ei alături de acest proiect”, spune lidera PNL Argeş.
Aniversarea a 147 de ani de la înfiinţarea Partidului Naţional Liberal, la Vila Florica din Ştefăneşti-Argeş
“Eu cred că toţi oamenii politici de astăzi au de învăţat de la Brătieni şi chiar ar trebui să o facă”,a completat senatparea, menţionând că şi-a propus să construiască o organizaţie PNL cu perspectivă bună pentru 2024.PNL Arges are, din data de 7 mai 2022, zece femei în echipa sa de conducere.
Se încarcă comentariile...
