Martirii Brâncoveni, prăznuiţi la 16 august de Biserica Ortodoxă Română. „Fiii mei, fiţi curajoşi!“
0
Pe 16 august, la o zi după cinstirea Maicii Domnului, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a orânduit prăznuirea Martirilor Brâncoveni: Constantin Domnitorul şi cei patru fii ai săi. ÎPS Calinic, arhiepiscopul de Argeş, istoriseşte cum au ajuns osemintele Voievodului în ţară.
Bisericile ortodoxe din ţară îi pomenesc marţi pe Sfintii Martiri Brâncoveni: Binecredinciosul Voievod Constantin Brâncoveanu, împreuna cu fiii săi Constantin, Ştefan, Radu, Matei şi sfetnicul Ianache.
„Când marele domnitor creştin al Ţării Româneşti împlinea exact 60 de ani la 15 august 1714, sultanul Ahmed al III-lea a dorit să dea un spectacol unic în istorie în faţa ambasadorilor marilor puteri europene: Franţa, Anglia, Rusia, Imperiul Habsburgic. Era vădită cruzimea asasinilor precum şi o Europă slăbănoagă în faţa barbariei şi a tiraniei păgânilor”, explică ÎPS Calinic, arhiepiscop de Argeş şi Muscel.
După cruntele chinuri îndurate din Joia Mare (24 martie 1714), până la 15 august acelaşi an, domnitorul îşi îmbărbăta - după cum relata secretarul din Florenţa, Delchiaro - copiii osândiţi la pieire: <<Fiii mei, fiţi curajoşi! Am pierdut tot ce-am avut în această lume, cel puţin să salvăm sufletele noastre şi să ne spălăm păcatele cu sângele nostru!>>”.
Constantin Brâncoveanu, Domn şi Sfânt
În ziua praznicului Adormirii Maicii Domnului, Constantin Brâncoveanu primea sfârşitul mucenicesc împreuna cu fiii săi, la Constantinopol. Trupurile martirizate au fost apoi aruncate de necredincioşi în mare, de unde au fost culese de creştini milostivi, care le-au îngropat în taină şi cu evlavie nu departe de Constantinopol, în insula Halchi, în biserica mânastirii Maicii Domnului.
„Capetele mucenicilor au zburat de sub securea călăului şi, după ce au fost târâţi pe străzile Istanbulului, au fost aruncaţi în Bosfor. Mâini creştine au scos din apă trupurile şi le-au îngropat la Mănăstirea din Insula Halki unde ctitorise marele martir Constantin Brâncoveanu”, arată Calinic Argeşeanul.
Osemintele Sfântului Voievod Martir au fost aduse în tară la anul 1720 de către doamna Marica, soţia sa, şi înmormântate în biserica Sfântul Gheorghe Nou din Bucureşti, ctitoria sa, unde de atunci şi pâna în zilele noastre veghează lumina candelei care aminteşte locul de odihnă al Voievodului.
„Deasupra lespedei de marmură fără niciun nume a pus o candelă de argint de strajă. După 200 de ani, în 1914, când se făcea prima pomenire, s-a citit inscripţia discretă de pe candelă: <<Această candelă, ce s-a dat la Sfântul Gheorghe cel Nou, luminează unde odihnescu oasele fericitului Domn Io Constantin Brâncoveanu Basarab Voievod şi iaste făcută de Doamna Măriei Sale Maria, carea şi Măria Sa nădăjduieşte în Domnul iarăşi aici să i se odihnească oasele. Iulie, în 12 zile, leat 7228 (1720)>>”, explică ÎPS Calinic.
Cum au sfârşit trădătorii
Cel care a uneltit împotriva lui Constantin Brâncoveanu şi a ajuns domn în 1716, Ştefan Cantacuzino, a avut aceeaşi soartă, fiind decapitat tot la Istanbul.
De un sfârşit crunt a avut parte şi celălalt trădător al domnitorului, Constantin Cantacuzino.
„Constantin Cantacuzino, marele intrigant şi trădător, decapitat tot în 1716, iar capul golit de creier a fost umplut cu câlţi. Când Constantin Brâncoveanu era dus la Istanbul cu toată casa, i-a spus vărului său Ştefan Cantacuzino, noul domn: <<Dacă aceste nenorociri sunt de la Dumnezeu pentru păcatele mele, facă-se voia Lui. Dacă sunt însă fructul răutăţii omeneşti, pentru pieirea mea, Dumnezeu să-i ierte pe vrăjmaşii mei, dar păzească-se de mâna teribilă şi răzbunătoare a Judecăţii divine!>>. După numai doi ani, Judecata Divină s-a făcut! Iar Sfinţii Brâncoveni se bucură în Împărăţia Luminii!”, mai spune Calinic Argeşeanul.
Ziua naţională pentru comemorarea martirilor
Ziua de 16 august este marcată în fiecare an ca Zi naţională pentru comemorarea martirilor Brâncoveni şi de conştientizare a violenţelor împotriva creştinilor, conform Legii 134/2020, care prevede iluminarea în roşu a sediilor instituţiilor şi a unor obiective publice, precum şi organizarea manifestări publice şi evenimente comemorative.
”Chiar dacă acele vremuri în care lupta pentru supremaţie nu avea limite şi nu punea preţ pe viaţă par demult apuse, vedem din păcate şi astăzi, în întreaga lume, cum oameni nevinovaţi cad pradă violenţelor pentru simplul motiv că împărtăşesc altă credinţă. În plin secol XXI, asistăm încă la conflicte care opun religii, cărora le cad victime oameni simpli, nevinovaţi. Este dureros şi ceea ce vedem, de aproape o jumătate de an, chiar lângă graniţele României, cum o ţară este decimată de o altă ţară de aceeaşi credinţă, într-un război în care milioane de oameni mor sau sunt nevoiţi fugă din propriile case şi au fost bombardate chiar şi spitale, şcoli şi biserici. Nimic nu justifică violenţa. Cu atât mai mult, credinţa trebuie să ne apropie şi să punem viaţa pe primul plan. Această zi de conştientizare a violenţelor împotriva creştinilor reprezintă un îndemn la înţelegere şi pace între oameni ”, a declarat, marţi, 16 august, premierul Nicolae Ciucă.
Palatul Victoria va fi iluminat în roşu marţi seara, 16 august, între orele 20 şi 24.
Se încarcă comentariile...
