Lupii din Munţii Făgăraş, monitorizaţi cu ajutorul geneticii. Ce populaţie trăieşte în arealul cercetat
0
Timp de patru ani, specialiştii Fundaţiei Conservation Carpathia au monitorizat prin metode ADN populaţia de lupi din Munţii Făgăraş, pe o suprafaţă de 120.000 de hectare. Specialiştii au început activitatea în iarna 2017 - 2018 şi au completat cu date în fiecare iarnă, până în prezent.
Densitatea estimată după interpretarea datelor actuale este undeva la 2,35 lupi / 10.000 de hectare, semnificativ mai mare decât în ţările din Europa de Nord, dar de două ori mai mică decât densitatea din Parcul Yellowstone din SUA. Studiul demonstrează că un program de monitorizare pe termen lung poate fi dezvoltat în Carpaţii româneşti şi că poate schimba managementul faunei sălbatice, astfel încât luarea deciziilor să fie făcută pe date ştiinţifice.
”Cu finanţare din fonduri publice şi private echipa noastră lucrează din 2017 în estul Munţilor Făgăraş la un program de monitorizare a speciei lup, cu scopul de a estima mărimea şi densitatea populaţiei, de a urmări dinamica în timp a haitelor şi de a evalua tendinţele populaţiei, în contextul schimbărilor ce au loc, mai ales cu habitatul speciei. Nu dorim să capturăm lupii pentru a-i studia cu colare, de exemplu. De aceea lucrăm non-invaziv, prelevând probe ADN din excremente de lup, urină pe zăpadă şi fire de păr pe care le analizăm în Slovenia la unul dintre cele mai bune laboratoare de profil din Europa", a declarat pentru ”Adevărul” biologul Barbara Promberger, director executiv Fundaţia Conservation Carpathia.
Studiul demonstrează că un program de monitorizare pe termen lung poate fi dezvoltat în Carpaţii româneşti şi că poate schimba managementul faunei sălbatice, astfel încât luarea deciziilor să fie făcută pe date ştiinţifice.
Fundaţia Conservation Carpathia gestionează 78.000 hectare (cinci fonduri cinegetice) în sud-estul Munţilor Făgăraş, unde crează un model de convieţuire a oamenilor cu animalele sălbatice bazat pe prevenţie - intervenţie - compensare.
Declin mare al populaţiei de lupi
Declinul speciilor de animale reprezintă o problemă ce se agravează, mediul înconjurător fiind sub presiunea din ce în ce mai crescută a intervenţiei umane. În ultimii 40 de ani s-a înregistrat un declin de 60% la populaţiile multor specii, mai ales la lupi, iar consecinţele pentru planetă sunt mari. Fragmentarea şi pierderea habitatelor, schimbările în modul de utilizare a terenurilor, expansiunea omului în natură, toate au un impact asupra faunei.
În contextul actual, cunoaşterea în detaliu a populaţiilor acestor specii este deosebit de importantă, fiindcă ne ajută să ne adaptăm deciziile de management pentru a asigura coexistenţa cu aceste animale şi în viitor. Pentru un management responsabil al carnivorilor mari din Carpaţi este necesară o schemă modernă şi ştiinţifică de monitorizare a populaţiilor lor.
”Un aspect important al activităţii noastre este cel legat de determinarea cât mai corectă a densităţii populaţiilor de carnivore mari, precum şi a celor mai importante specii sursă de hrană pentru carnivore. Am dezvoltat un program de monitorizare bazat pe cercetare ştiinţifică la speciile râs, urs şi lup, iar de curând am testat metoda şi pentru cerb, pe un areal suficient de mare pentru ecologia acestor specii - 120.000 de hectare. Pe mare parte din acest areal luăm decizii de gestionare a faunei sălbatice, pe baza datelor pe care le obţinem”, mai spune Barbara Promberger.
Pentru un astfel de studiu lipsa zăpezii din ultimii ani a reprezentat o adevărată provocare pentru că a fost greu să găsească urmele lupilor, fapt care a redus şansele să găsească excremente, urină şi păr pentru analiza ADN.
”Din numărul total de probe analizate până în prezent, adică 505, 53% au confirmat amprenta genetică a speciei lup, 34% au fost probe cu ADN insuficient, restul fiind probe mixte cu alte specii. Acest lucru arată că lupul nu este o specie uşor de studiat.
Prin comparaţie, avem un succes mai mare la urs (65%) si la cerb (75%). Este greu de studiat mai ales dacă zăpada lipseşte, fiindcă nu putem găsi probe proaspete care au încă ADN.
Analizând relaţiile parentale genetice dintre lupii din zona de proiect, i-am grupat în 6 haite cu o mărime variind între 3 şi 7 lupi per haită, dar cu o dinamică destul de mare în interiorul familiilor de la o iarnă la cealaltă.
Densitatea estimată de noi este undeva la 2,35 lupi / 10.000 de hectare, semnificativ mai mare decât în ţările din Europa de Nord, dar de două ori mai mică decât densitatea din Parcul Yellowstone din SUA", precizează Ruben Iosif, biolog coordonator echipă monitorizare faună Conservation Carpathia.
Lupul, cunoscut din legende străvechi precum povestea lupoaicei ce i-a hrănit pe Romulus şi Remus, sau element central pe stindardul de luptă al dacilor, are un loc important în lanţul trofic al pădurii până astăzi. Acolo unde lupii au fost exterminaţi, ecosistemele s-au schimbat radical, s-au înmulţit cervidele şi s-a creat un dezechilibru prin suprapăşunatul vegetaţiei forestiere. Chiar şi cursuri de râuri deviate sunt rezultatul dispariţiei lupilor, în ţări care acum încearcă să-i readucă în ecosistem. Cel mai cunoscut exemplu este cel a Parcului Naţional Yellowstone din SUA.
Se încarcă comentariile...
