Studiu despre populaţia de râşi din România, publicat de editura Universităţii Oxford
0
Un studiu realizat în România privind populaţia de râşi a atras atenţia cercetătorilor de la Universitatea Oxford. Iar în această săptămână studiul a fost publicat în Revista de Mamalogie (n.red.- disciplina ce se ocupă cu studiul mamiferelor) la Oxford University Press.
Studiul privind populaţia de râşi a fost realizat în Munţii Făgăraş timp de trei ani de către mai mulţi specialişti ai Fundaţiei Conservation Carpathia, fiinrd publicat integral de către Oxford University Press, editura prestigioasei universităţi britanice, este cea mai mare editură universitară din lume şi a doua ca vechime de pe glob, fiind înfiinţată în 1586.
Fundaţia Conservation Carpathia a finalizat cu succes primul program de monitorizare cu metode ştiinţifice, cantitative a râşilor într-o zonă pilot din Carpaţii Meridionali.
Monitorizarea a fost făcută cu ajutorul camerelor foto cu senzor de mişcare şi îşi propune evaluarea stării de conservare şi menţinerea unei populaţii viabile de râşi, precum şi crearea unui model de monitorizare a faunei sălbatice la nivel naţional.
Specialiştii Fundaţiei Conservation Carpathia au monitorizat cea mai mare felină sălbatică a Europei, într-o zonă pilot de 1200 kilometri pătraţi din estul Munţilor Făgăraş, Piatra Craiului şi Munţii Leaota. 23 de râşi adulţi şi 9 pui au fost identificaţi graţie a 152 de camere cu senzor de mişcare instalate.
Datele au fost obţinute în trei sezoane consecutive de toamnă-iarnă, din 2018 până în 2020, pe parcursul a peste 300 de zile de monitorizare.
Cum au fost monitorizaţi râşii
În mod tradiţional monitorizarea carnivorelor mari s-a realizat în România prin numărarea urmelor pe zăpadă. Cu toate acestea, râşii se deplasează extrem de mult mult, astfel devenind imposibil să fie atribuită o urmă unui anumit exemplar, existând riscul ca acelaşi animal să fie numărat de mai multe ori.
”Pentru a elimina aceste incertitudini, Fundaţia Conservation Carpathia a utilizat o metodă modernă de monitorizare, fără capturarea şi perturbarea comportamentului normal al animalului. Monitorizarea cu camere cu senzor de mişcare presupune fotografierea râşilor în habitatul lor, specialiştii identificând ulterior râşii pe baza imaginilor obţinute. Această metodă este eficientă în studierea populaţiilor de feline a căror blană prezintă un tipar unic de la individ la individ, aşa cum este şi cazul râsului. Pe baza numărului de recapturi ale fiecărui râs, specialiştii Fundaţiei au estimat mărimea, densitatea şi structura populaţiei din zona pilot, folosind modele matematice complexe ce iau în considerare imigraţia, mortalitatea, comportamentul şi disponibilitatea habitatului”, explică pentru ”Adevărul” Ruben Iosif, specialist faună la Fundaţia Conservation Carpathia.
Râsul figurează pe lista animalelor strict protejate prin Directiva Habitate a Uniunii Europene şi este al treilea mare prădător al Europei, după urs şi lup.
Se încarcă comentariile...
