Legea Mârzescu din 1924, care a aruncat comuniștii în pușcărie. A fost adoptată în guvernarea Ionel Brătianu

0
0

În 1924, în timpul guvernării lui Ionel Brătianu, a avut loc o amplă acțiune de combatere a mișcării comuniste, prin Legea Mârzescu. Partidul „roșu“ a rămas în ilegalitate până în anul 1944, când a preluat puterea în mod fraudulos.

Ionel Brătianu a avut cinci mandate de prim-ministru FOTO Muzeul Național Brătianu
Ionel Brătianu a avut cinci mandate de prim-ministru FOTO Muzeul Național Brătianu

Mihai Alexandrescu, directorul Muzeului Național „Brătianu” de la Ștefănești-Argeș, a explicat pentru „Adevărul” eforturile lui Ionel Brătianu de a combate mișcarea comunistă. 

„Primele grupări bolșevice clandestine apar în România în vara anului 1918, în București, în perioada ocupației Puterilor Centrale. Acestea doreau să repete la București, în Basarabia și în Transilvania lovitura dată țarismului în Rusia. În aceeași perioadă, bolșevicul Simion Rosal atentează la viața Regelui Ferdinand I, în gara de la Ploiești. Rosal pretindea că este trimis de Lenin să-l asasineze pe rege pentru a arunca țara în haos și a instala un regim comunist condus de Cristian Racovski. La numai o zi după acest incident, Ionel Brătianu își începe al doilea mandat de premier, simultan cu acela de ministru al apărării naționale. Rețelele clandestine sunt destructurate de către Siguranță”, spune Mihai Alexandrescu, directorul Muzeului Național „Brătianu”.

În anii 1920 – 1930, GPU, poliția politică a URSS, a declanșat o operațiune masivă de infiltrare a statelor occidentale cu spioni, România numărându-se printre aceste țări. Spionajul era unul dintre principalele instrumente ale exportului de revoluție, alături de propagandă. Bucureștiul devine teren al a spionajului rusesc. În anul 1924, în cel de-al patrulea mandat de premier al lui Ionel Brătianu sunt destructurate mai multe rețele de spionaj. La acea dată, Ionel Brătianu era și ministru de Interne.

„Aceste acțiuni de combatere a mișcării comuniste din timpul guvernării lui Ionel Brătianu se află la originea deciziei politice de a scoate Partidul Comunist Român în afara legii, în aprilie 1924, în baza Legii persoanelor juridice, cunoscută drept Legea Mârzescu, care fusese adoptată în 6 februarie 1924. În anul 1924, Gheorghe Gh. Mârzescu, în calitate de ministru al Justiției, a elaborat Legea persoanelor juridice, adoptată la 6 februarie 1924, prin care s-a autorizat, de facto, desființarea partidelor și organizațiilor extremiste”, explică Mihai Alexandrescu.

PCR, interzis 20 de ani

În baza Legii Mârzescu, Partidul Comunist Român a fost trecut în afara legii în aprilie 1924, fiind interzis de guvernul liberal condus de Ionel Brătianu, care l-a acuzat de „acțiuni anti-românești” după răscoala de la Tatarbunar a țăranilor basarabeni ale căror cereri considerate iredentiste au fost susținute de Partidul Comunist. Partidul a rămas în ilegalitate până în anul 1944.

În broșura „Au pays du dernier Hohenzollern. L’histoire d’un crime” editată de Henri Barbusse și Panait Istrati, Ionel Brătianu a fost reprezentat ca un călău, victima sa fiind comunistul Pavel Tcacenco, membru al Biroului Politic și al Secretariatului Partidului Comunist Român. Pe lângă aceste atacuri dezlănțuite împotriva lui, Ionel Brătianu a fost victima predilectă a gazetarului N.D. Cocea, membru PCR, care a făcut carieră atacându-i pe liberali, familia Brătianu și monarhia.

Gheorghe Gh. Mârzescu, cel care a elaborat legea prin care Partidul Comunist Român a fost interzis, a încetat din viață pe 12 mai 1926 la Sanatoriul „Elisabeta” din orașul Iași, fiind înmormântat în Cimitirul Eternitatea din Iași, alături de tatăl său.

Ionel Brătianu, premierul care s-a opus comuniștilor, a murit în anul următor, pe 24 noiembrie 1927, locul său ca prim-ministru fiind luat de fratele său Vintilă Brătianu. Acesta a fost premier până pe 9 noiembrie 1928.

Piteşti


Ultimele știri
Cele mai citite