Cum au fost educaţi copiii Brătienilor. „Bătrânul Brătianu ţinea ca fiii şi fiicele sale să aibă o educaţie cosmopolită”

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Ionel, Vintilă, Sabina, Dinu, Pia, Măriuţa  şi Tatiana, în 1873. Foto:  Muzeului Naţional Brătianu
Ionel, Vintilă, Sabina, Dinu, Pia, Măriuţa  şi Tatiana, în 1873. Foto:  Muzeului Naţional Brătianu

Viaţa la Vila Florica de la Ştefăneşti (Argeş), locul în care a trăit cea mai importantă familie de politicieni români, era ghidată de regulile impuse de Ion C. Brătianu, respectate cu stricteţe inclusiv de copii, dar şi de valorile insuflate de Pia Brătianu, soţia marelui om politic liberal.

Vila Florica, locul în care s-au luat cele mai importante decizii privind soarta ţării, în care s-au hotărât reforme majore, s-au alcătuit şi destituit guverne, s-au fixat strategii în timp de pace şi război, s-au stabilit Independenţa şi Unirea României, este şi leagănul copiilor cuplului Pia şi Ion. C. Brătianu, cel de-al paisprezecelea premier al României (a nu se confunda cu Ion I C Brătianu, fiul său).

Ion C. Brătianu şi Pia Brătianu au avut împreună opt copii: Florica, fetiţa după numele căreia a şi fost botezat conacul, care însă a murit prematur, la vârsta de trei ani; Sabina (1863-1941), căsătorită cu doctorul Constantin Cantacuzino; Ion (Ion I.C. Brătianu, cunoscut şi ca Ionel Brătianu 1864-1927, care avea să devină cel mai mare om politic şi de stat al ţării, de cinci ori prim-ministru al României; Constantin (1867-1950), inginer constructor şi agronom, ultimul preşedinte al PNL; Vintilă (1867-1930), prim-ministru, primar modernizator al Capitalei; Maria (1868-1945), mama poetului Ion Pillat; Tatiana (1870-1940), căsătorită cu Ion I. Niculescu-Dorobanţu şi Caliopia, alintată Pia (1872-1946), autoare a mai multor cărţi, căsătorită Alimăneşteanu. 

Copilăria micilor Brătieni a avut în faţă modelul patriarhal, regulile impuse de Ion C. Brătianu  fiind literă de lege la conac şi, mai apoi, la Bucureşti. O grijă deosebită pentru familie a avut-o Pia Brătianu, soţia marelui om politic, cea care s-a ocupat de educaţia copiilor lor până în momentul în care a considerat că nu mai are ce sa îi înveţe şi că e nevoie de amprenta unor profesori pentru continuarea studiilor acestora. 

Pentru educaţia copiilor a fost angajată o guvernantă elveţiancă, Marie Bornand, care le preda copiilor germană, franceză, pian, desen şi religie. 

”În primul rând, aş vrea să menţionez că Ion C. Brătianu ţinea să le dea copiilor săi o educaţie completă care ţinea nu doar de contactul cu profesori particulari foarte buni şi de accesul la biblioteca familiei de la Florica, una dintre cele mai mari biblioteci private din ţară la acea vreme, ci şi de contactul - prin călătorii - cu Occidentul. Scrisorile familiei, publicate prin anii '30, abundă de impresii ale lui Ionel Brătianu şi ale Sabinei (care se va mărita Cantacuzino) legate de vizitele făcute la Milano, Roma, Viena, Karlsbad, Aix-les-Bains, Paris şi aşa mai departe.

Aici vizitau marile muzee, marile teatre şi se întâlneau, de tineri, cu oamenii importanţi ai timpului”, explică, pentru “Adevărul”, Mihai Alexandrescu, directorul Muzeului Naţional Brătianu.

„Bătrânul Brătianu îi sfătuia pe fiii săi să înveţe o meserie”

Educaţia copiilor în conacul vizitat de-a lungul timpului de cele mai importante figuri ale vieţii politice româneşti, de la regii Carol I şi Ferdinand I, la reginele Elisabeta şi Maria, de la fraţii Golescu, C.A. Rosetti, la mareşalul Averescu, prinţul Barbu Ştirbey, I. G. Duca, s-a făcut cu responsabilitate şi multă dragoste. Fără a fi răsfăţaţi, copiilor familiei Brătianu le-a fost transmis, în „Mecca liberalilor”, un simţ al datoriei foarte dezvoltat dar şi un spirit cosmopolit. 
 

“Bătrânul Brătianu ţinea ca fiii şi fiicele sale să aibă o educaţie cosmopolită. În societatea românească din Occident îi întâlnim pe Alecsandri, Ion Ghica, Marghiloman..., iar copiii Brătianu petreceau timp în această societate. Se păstrează într-o scrisoare a lui Ionel Brătianu trimisă la Florica sorei sale, Tatiana, un portret foarte frumos al lui Vasile Alecsandri, alături de care petrecuse timp la Aix-les-Bains. Îl descoperim pe Ionel un excelent portretist. Ar mai fi de spus că batrânul Brătianu îi sfătuia pe fiii săi să înveţe o meserie, nicidecum să se bazeze în viaţă pe politică!”, mai spune, pentru “Adevărul”, Mihai Alexandrescu.

Secretele din „Mecca”
liberalilor, domeniul Brătienilor. „Florica”, vila în care Carol I şi marii oameni ai lumii au luat decizii istorice pentru România
Secretele din „Mecca” liberalilor, domeniul Brătienilor. „Florica”, vila în care Carol I şi marii oameni ai lumii au luat decizii istorice pentru România

 O parte din familia Brătianu: Ion C Brătianu, Vintilă şi Ionel Brătianu, Pia Brătianu Foto:  Muzeului Naţional Brătianu. 

O zi obişnuită din viaţa copiilor Brătieni

Ziua la conacul Brătienilor începea, pentru copii, cu duşul matinal, urmat de lecţii, de la ora 8.00 până la 11.30, când se servea dejunul. Urma programul de joacă în parc, adesea alături de copiii familiilor Davilla şi Fălcoianu. „Alunecuşurile pe deal cu târlia şi copaia", salturile de pe clăile de fân, alergările călare făceau parte din copilăria micilor Brătieni şi erau rememorate, mulţi ani mai târziu, de Sabina Brătianu, iar Crăciunul şi sărbătorile de familie erau sărbătorite alături de rude şi prieteni.
 

Vă recomandăm să mai citiţi:

Secretele din „Mecca” liberalilor, domeniul Brătienilor. „Florica”, vila în care Carol I şi marii oameni ai lumii au luat decizii istorice pentru România

Povestea fascinantă a celor mai importante femei din familia Brătianu

Piteşti



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite