Figurine neolitice, găsite într-un sat din România. Comuniștii au interzis însă mediatizarea descoperirii arheologice
0În toamna anului 1986, specialiști din cadrul Muzeului Județean Argeș făceau o descoperire arheologică foarte importantă. Însă aceasta nu a putut fi mediatizată în vremea comunismului.
Arheologii au efectuat în perioada 22 septembrie-12 octombrie 1986 săpături de cercetare în comuna argeșeană Popești, aflată la 58 de kilometri de Pitești, unde la 860 de metri de albia râului Teleorman s-au descoperit două locuinţe şi o vatră dreptunghiulară.
Însă aceste descoperiri importante nu au putut fi mediatizate în vremea comunismului. Conform unor documente ale vremii, autoritățile nu au dorit să mediatizeze descoperirea și de teamă că în zonă ar putea să apară numeroși căutători de comori.
Asemenea săpăturilor de la Vidra, Tangâru, Căscioarele, Glina şi Teiu (judeţul Argeş), și la Popeşti au fost scoase la iveală mai multe obiecte încadrate fazei neolitice şi aparţinând caracteristic şi spaţial Culturii Gumelniţa. Astfel, prin săpături de salvare au fost recuperate unelte din piatră, os, ceramică de uz casnic, figurine antropomorfe şi zoomorfe, fragmente de cupru. În prezent, materialele arheologice sunt depozitate la Muzeul judeţean Argeş.
Figurinele antropomorfe au fost cercetate amănunțit și s-a descoperit că acestea au fost realizate în urmă cu peste 4.000 de ani, având o valoare arheologică excepțională.
Mărturisirile unui muzeograf
La mai mulți ani după descoperirile de la Popești, muzeograful Teodor Cioflan, care și participase la săpături, a realizat un studiu amănunțit pe această temă. Teodor Cioflan a murit în toamna anului 2020, însă studiul său deosebit de valoros a fost păstrat.
Tell-ul de la Popești se afla la aproximativ 400 metri de Drumul Județean 501 din Argeș. La ora actuală, din tell-ul de altădată a mai rămas o ridicătură de pământ cu înălțimea de 0,35 metri și lungimea de 54 de metri.
„Gura vetrei era spre nord. Pământul de sub suprafaţa superioară a vetrei a ars pe o adâncime de aproximativ. 10 centimetri, dobândind o culoare roşu-cărămiziu, având şi fragmente de cărbune. Deasupra vetrei pe o lungime de 1,60 metri era un strat de ocru galben. Astfel de vetre cu patru laturi şi înalte se cunosc în mediul culturii Gumelnița de pe teritoriul Bulgariei şi la Ariuşd. Deasupra vetrei s-au descoperit 10 fragmente de vase, un vas castron, un vas de cult, o ceşcuţă, fragmente de silexuri, mai multe oase de animale, puse cu deosebită grijă, fragmente de răşină și două fragmente de statuete feminine. În partea dreaptă a vetrei s-a săpat obișnuita groapă, adâncă de 0,60 m de la nivelul podelei. În groapă s-au descoperit oase de animale domestice (bou, oaie, capră, porc) sălbatice (cerbi, zimbri, bouri), de pasăre, scoici de apă dulce, fragmente ceramice, cenuşă, cărbuni, dăltiţe din piatră și mai multe fragmente de figurine”, spunea muzeograful Teodor Cioflan în studiul realizat.
În decursul dezvoltării culturii Gumelnița, comunitatea de pe măgura din comuna Popeşti a locuit în colibe așezate direct pe pământ cu pereţi drepţi, lutuiţi şi deasupra venea acoperişul conic. Locuinţele mari aveau pereţii drepţi şi acoperişul în două pante, iar forma lor era pătrată sau dreptunghiulară. Arheologii au ajuns după mai mulți ani la concluzia că aşezarea de la Popeşti era o aşezare fortificată întărită cu val de pământ.
Se încarcă comentariile...
