Devastarea Vilei Florica, simbolul Brătienilor. Cum a fost prădată chiar de autorități

0
0

Reședință a Brătienilor până în 1948, Vila Florica de la Ștefănești a fost devastată după naționalizarea petrecută în același an. Iar comuniștii au furat sau vândut numeroase piese de mobilier valoroase.

vila florica foto denis grigorescu

La ora actuală, la Vila Florica de la Ștefănești, ce găzduiește de peste doi ani Muzeul Național Brătianu, mai sunt doar câteva piese de mobilier ce au aparținut Brătienilor. Este vorba de biblioteca suspendată de la primul etaj, de un scrin vechi de peste 140 de ani, o masă persană din lemn de cireș din 1860 și o bancă realizată dintr-un singur trunchi de cireș.

„Mobila din conacul familiei Brătianu de la Florica era stil Biedermeier, un influent stil german care și-a pus amprenta asupra design-ului de mobilier, în prima jumătate a secolului al XIX-lea. Acest stil era caracterizat de liniile simple și ornamentația minimală, în concordanță cu principiile utilitare. Mobila Biedermeier folosea materiale disponibile la nivel local, cum ar fi lemnul de stejar, cireș, frasin ori nuc. Conacul construit la Florica a stat în proprietatea familiei Brătianu până în 1948, când a fost naționalizat. După acest moment nefericit, interiorul casei a fost devalizat. Piesele de mobilier nu au făcut excepție, iar cele care nu au fost furate, ulterior, au fost vândute de Direcția Financiară din Argeș din acele timpuri, pentru a fi valorificate”, precizează Mihai Alexandrescu, directorul Muzeului Național Brătianu.

Un scrin vechi de peste 140 de ani a supraviețuit devastării FOTO Muzeul Național Brătianu
Un scrin vechi de peste 140 de ani a supraviețuit devastării FOTO Muzeul Național Brătianu

Printre piesele de mobilier furate sau vândute de comuniști s-au numărat canapele, scaune și paturi, unele dintre ele vechi de aproape un secol.

Ca un fapt foarte interesant de menționat, trebuie spus că în ciuda pozițiilor la vârf pe care le-au ocupat în Guvern și în spațiul public românesc, Brătienii au achiziționat și mobilier furniruit, acesta fiind o versiune mai ieftină decât a celui realizat din esența de lemn a furnirului.

”Furnirul era obținut inclusiv din acele părți ale arborelui ce, din cauza defectelor de creștere, dădeau o textură spectaculoasă. Așa este cazul furnirului debitat din rădăcini de nuc, furnir pe care îl întâlnim la mobilierul și bibliotecile din conacul de la Florica”, adaugă Mihai Alexandrescu.

Printre cele doar câteva piese de mobilier care au aparținut pe vremuri familiei Brătianu și care au scăpat de jaful comuniștilor la Vila Florica se numără și un scrin ce datează din a doua jumătate a secolului al XIX-lea, având aceeași vârstă cu cea a bibliotecii suspendate de la etajul I al conacului. Scrinul este compus din două corpuri masive, legate între ele printr-un al treilea, de mai mici dimensiuni, cu decorație minimală: o friză, în partea superioară, cu mici baluștri. Două colțuri intarsiate pe partea frontală a ușilor au fost înlocuite cu lemn de salcâm, care este băițuit. Lemnul de bază al scrinului este stejarul, însă în partea superioară acesta este înnobilat cu furnir din lemn de nuc.

O masă persană din secolul al XVI-lea, cea mai valoroasă FOTO Muzeul Național Brătianu
O masă persană din secolul al XVI-lea, cea mai valoroasă FOTO Muzeul Național Brătianu

O altă piesă mobilier autentică păstrată în Vila Florica-Argeş este o masă persană foarte valoroasă achiziționată de Ion C. Brătianu de la Paris în anul 1860.

Masa, o operă de artă, a fost realizată din lemn de cireş pietrificat, după o metodă tradiţională arabă: lemnul era scufundat într-o apă cu conţinut mare de minerale şi lăsat o perioadă de timp; în acest fel, mineralele intrau în celulele vegetale ale lemnului, înlocuind lignina şi celuloza. După scoaterea lemnului din apă, prin uscare, mineralele cristalizau şi dădeau duritate acestuia.

Blatul mesei este unul circular, lucrat în lemn de cireş, iar pe marginea mesei sunt opt plăcuţe ceramice smălţuite, pe care sunt evocate scene şi motive din viaţa tradiţională persană. Masa a fost realizată în secolul al XVI-lea.

Mii de cărți valoroase arse de comuniști

Construirea casei de la Florica a început în 1858, după ce Ion C. Brătianu s-a căsătorit cu Pia Pleşoianu, noua familie stabilindu-şi căminul la ţară.

Cât a trăit Ionel Brătianu, nimeni nu s-a atins de biblioteca monumentală de la Florica. După 1927, din bibliotecă au fost mutate 5000 de volume în Biblioteca Fundaţiei “Ion I.C. Brătianu“. După 1948 biblioteca de la Florica a fost risipită şi distrusă de către comuniști, doar o parte infimă de cărţi fiind donată Academiei Române şi altor biblioteci. Mii de volume au fost arse de comunişti în parcul conacului timp de câteva săptămâni. Pe lângă cărţi, biblioteca şi conacul de la Florica mai deţineau o colecţie rară: fotografiile familiei Brătianu. Şi acestea au fost arse.

Vila Florica a fost retrocedată în 2013 moştenitorilor Brătienilor, iar noii proprietari au încheiat un contract de comodat cu titlu gratuit cu Centrul de Cultură „Brătianu”, aflat în subordinea CJ Argeş.

Pe 13 noiembrie 2017, vila a fost achiziţionată cu 1,82 milioane de euro de către Ministerul Culturii de la moştenitorii Brătienilor. Pe 14 noiembrie 2017, imobilul a intrat în administrarea Consiliului Județean Argeş, printr-un contract de comodat încheiat cu Ministerul Culturii.

Vila Florica a revenit în administrarea Ministerului Culturii în ianuarie 2020.

Piteşti


Ultimele știri
Cele mai citite

Partenerii noștri