Secretele din „Mecca” liberalilor, domeniul Brătienilor. „Florica”, vila în care Carol I şi marii oameni ai lumii au luat decizii istorice pentru România

0
0
O parte din familia Brătianu: Ion C Brătianu, Vintilă
şi Ionel Brătianu, Pia Brătianu
O parte din familia Brătianu: Ion C Brătianu, Vintilă şi Ionel Brătianu, Pia Brătianu

Vila Florica, construită de Ion şi de Ionel Brătianu, este unul dintre cele mai frumoase domenii boiereşti ale ţării, dar şi locul în care celebra familie de liberali a luat decizii istorice pentru România. Revendicată şi ajunsă la moştenitori, casa mai poate fi vizitată de turişti, aflându-se încă în administrarea autorităţilor judeţene.

Vila familiei Brătianu de la Ştefăneşti (judeţul Argeş),  locul de care-şi leagă numele cea mai importantă dinastie de oameni politici români, este opera lui Ion C. Brătianu şi a fiului său, Ion I. C. (Ionel) Brătianu. Acesta din urmă este, de altfel, şi cel care a desăvârşit conacul şi domeniul boieresc a cărui poveste a început în urmă cu mai bine de un secol şi jumătate. La Vila Florica, deschisă pentru vizitatori, s-au luat unele dintre cele mai importante decizii politice pentru România, iar domeniul de la Ştefăneşti a fost inclusiv loc de convalescenţă pentru Regele Carol I.

În urmă cu 157 de ani, Ion C. Brătianu (1821-1891) se hotăra să-şi amenajeze o casă pe locul unei bătrâne construcţii de la Ştefăneşti, pe partea de moşie ce i-a revenit după succesiunea tatălui său, situată în imediata apropiere a şoselei care leagă reşedinţa judeţului Argeş de capitala ţării. Era primul pas spre ceea ce avea să devină domeniul Florica, botezat în memoria primei fiice a familiei Brătianu, la fel ca şi satul pe care s-a realizat edificiul.



Monumentul pe care Argeşul îl datorează primilor doi Brătieni, Ion şi Ionel, tată şi fiu, doi dintre oamenii politici care au avut un rol covârşitor în realizarea României moderne şi, totodată, doi pasionaţi constructori (mai ales Ion I. C. Brătianu) este rezultatul transformării unei case gândite pentru administrarea moşiei, într-o impresionantă reşedinţă boierească, folosită inclusiv pentru luarea unor decizii politice istorice. De numele lui Ion Brătianu se leagă Războiul de Independenţă, în timp ce lui Ion I. C. (Ionel) Brătianu, istoria acestui neam îi datorează, tot după un război, Unirea din 1918 şi reformele ce au stat la baza democraţiei interbelice.

Familia Bratianu

Mica Înţelegere, la vila din Argeş

De-a lungul anilor, pragul Vilei Florica de la Ştefăneşti, considerată drept o „Mecca” a liberalilor, a fost trecut de nume sonore ale vieţii publice, de la Regele Carol I şi Regina Elisabeta până la oameni politici, scriitori, profesori, personalităţi de marcă ale culturii româneşti. 

„La fiecare sfârşit de săptămână, Ion Brătianu, pe care politica îl ţinea în Capitală, prefera să vină la «Florica». Regele Carol, de altfel, nota de fiecare dată în jurnalul său: «Brătianu, din nou la vie». Însuşi Regele şi-a petrecut, la un moment dat, convalescenţa în acest imobil, plimbându-se şi vorbind cu localnicii. În iarna 1864 - 1865, familia C.A. Rosetti a fost găzduită tot aici, perioadă pe care şi-au amintit-o cu drag în anii ce-au urmat”, explică Simona Şerban, directorul Centrului de Cultură Brătianu de la Ştefăneşti.

De altfel, porice om politic era primit aici de Brătieni, atunci când interesele politice o cereau. „A avut loc aici şi o întâlnire a reprezentanţilor Micii Înţelegeri (organizaţie cunoscută şi ca Mica Antantă, o alianţă politică între Cehoslovacia, Regatul Iugoslaviei şi Regatul României - n.r.) şi a soţiilor acestora”, mai spune Simona Şerban. În parcul Vilei  Florica, chiar pe locul unde era banca preferată a lui Ion C. Brătianu, se găseşte grupul statuar  numit „La Vulturi”, edificiu de artă contemporană realizat din piatră, în anii ’20, de către sculptorul croat Josef Mestrovic, un  monument ce ar putea fi considerat o reprezentare simbolică a Micii Înţelegeri sau a fraţilor Brătianu (Ionel, Dinu şi Vintilă). 

„Ce m-aş fi făcut fără Florica?”

Era anul 1858 când Ion C. Brătianu îşi stabilea căminul la ţară alături de Pia Pleşoianu, cea care-i devenise soţie, şi lua decizia transformării vechii locuinţe a părintelui său, Dincă, - o casă simplă compusă din patru camere şi o pivniţă - într-o nouă clădire, cu etaj şi terasă deschisă. Un proces amplu finalizat abia în 1872. Opţiunea sa pentru Florica, în detrimentul altor domenii ale familiei în care ar fi putut să se stabilească, i-a adus satisfacţii imense ilustrului om politic. „Ce m-aş fi făcut eu fără Florica? Aici mi-am găsit totdeauna sănătatea şi puterea trupească şi sufletească”, mărturisea Ion Brătianu, în 1887.



O afirmaţie justificată de faptul că aplecarea şi dragostea sa pentru conacul de la Ştefăneşti nu s-au rezumat la construcţia propriu-zisă. Pentru că şi-a dedicat integral energiile sale gospodăreşti domeniului de la Florica, Ion C. Brătianu ajunge să vândă o parte din celelalte moşii pe care le moştenise, ca să cumpere, tot aici, la Ştefăneşti via Floreasca, horticultura fiind, de altfel, unul dintre hobby-urile care l-au preocupat pe marele om politic până până la moarte, via sa de la Florica fiind îngrijită şi exploatată după cele mai cunoscute şi verificate metode de la acea vreme.

Familia Bratianu
„Despre vinul de la Florica se ştia foarte bine în acea epocă. În 1858, Ion Brătianu a cumpărat via Floreasca din apropierea casei, pe care a exploatat-o, pentru a aduce venituri familiei sale. Se publicau în ziar anunţuri cu preţurile pe care Ion Brătianu le practica, iar corespondenţa familiei arată că, la degustările de vinuri ce se anunţau, Ion Brătianu trimitea şi el mostre de vin. În momentul în care a plecat să îl aducă pe Carol I, a observat acolo ce metode se foloseau pentru exploatarea viei şi a hotărât să le aducă şi la via sa de la Florica”, explică Simona Şerban, directorul Centrului de Cultură Brătianu de la Ştefăneşti.

Practic, domeniul de la Florica era înconjurat de sute de hectare de viţă-de-vie, de cultura căreia s-a ocupat, în special, Ion C. Brătianu. Era nu doar o pasiune, ci şi o importantă sursă de venit pentru familie, chiar şi mai târziu, când de domeniul de la Florica se îngrijea Ionel Brătianu, cel care, în 1890, accepta propunerea unui francez care se oferise să-i cumpere minimum o mie de vedre de vin, cu 8 lei/vadra, obţinând, la vremea aceea, monopolul vinderii vinului în butelii

Familia Bratianu

Biserica Brătienilor are hramul Sf ioan Botezătorul

„Brânza de aici te duce în păcatul lăcomiei”
Pe domeniile Florica nu se produceau, însă, doar vinuri, ci şi lactate de foarte bună calitate (unt, brânză şi smântână), recunoscute ca fiind superioare de însuşi Regele Carol I, dar şi de Dimitrie Sturdza, care spunea că „brânza cu smântâna de aici te duc în păcatul lăcomiei”. Ionel Brătianu este, de altfel, şi cel care în 1889, hotărăşte, după îndelungi rugăminţi adresate tatălui său, să modifice casa construită de Ion C. Brătianu şi să adauge, pe lângă vechile camere şi săli de baie, parchetul, o farmacie, sală de bal, sală de scrimă şi sală de biliard. Şi, deşi casa a fost modernizată, Ionel Brătianu a lăsat neschimbate camerele tatălui şi pe cea a mamei sale.

„Cultul pentru Ion Brătianu era extrem de evidenţiat în casă.  În 1925, Ionel Brătianu va adăuga şi al doilea etaj, care oferă privitorului o panoramă extraordinară asupra Văii Argeşului şi asupra Piteştiului. Au fost construite şi fermele, care adăposteau toate animalele domestice, de la găini până la herghelia de cai şi cireada de vite. Au construit şi uzina electrică ce producea curent electric pe proprietate, deasupra având observatorul astronomic. Soţia lui Ionel Brătianu, Eliza, a fost cea care s-a ocupat de aranjarea parcului din jurul Vilei Florica”, mai spune Simona Şerban.

Moşul meu a lăsat o casă cu o pivniţă şi patru camere. Tatăl meu a mai adăugat opt camere. Am mai adăugat şi eu şi sper ca şi generaţiile viitoare, pentru dragostea ce o au pentru Florica, vor mai adăuga şi ele ceva. Ceea ce am făcut la Florica aş vrea să facem şi în statul român. Ionel Brătianu Discurs la tribuna Parlamentului, în 8 februarie 1909

Moştenitori din Franţa, Germania şi România
Vila Florica a devenit, între timp, Centrul de Cultură Brătianu, monument de patrimoniu, administrat de Consiliului Judeţean (CJ) Argeş, care nu este  şi proprietar al imobilului. „Vila a fost retrocedată moştenitorilor, în anul 2013, urmând ca Ministerul Culturii să hotărască dacă o va cumpăra de la aceştia. Ministerul Culturii şi-a declinat, însă, dreptul de preemţiune. Moştenitorii Vilei sunt din Franţa, Germania respectiv România. CJ şi-a exprimat dorinţa de a o cumpăra pentru că, din 2004, sunt investiţi bani în acest monument de patrimoniu. Au avut loc diverse întâlniri între reprezentanţii instituţiei şi moştenitori, în acest sens”, explică directorul Centrului de Cultură Brătianu, Simona Şerban.


Săptămână aceasta vor avea loc noi negocieri între Consiliul Judeţean Argeş, care intenţionează să cumpăre Vila Florica, şi moştenitorii conacului. Proprietarii vor 3 milioane de euro, insă o evaluare  făcută la solicitarea CJ Argeş  arată că valoarea monumentului ar fi undeva la jumătate.

Piteşti


Ultimele știri
Cele mai citite

Partenerii noștri