Cum au ajuns femeile dintr-o comună de oieri să lucreze pentru Prada, Benetton şi Valentino: „Nu cred c-o să ajung să port vreodată haine aşa fine!“
0O întreprinzătoare din Argeş şi-a deschis, într-una dintre cele mai pitoreşti localităţi din judeţ, un business ce n-are nimic de-a face cu activitatea de bază a localnicilor, oieritul. Este vorba de un atelier de tricotaje şi broderii ce produce la standarde mai mult decât pretenţioase, fiindcă produsele ce ies din mâinile femeilor de la Corbi sunt îmbrăcate de clientela unor firme precum Valentino, Benetton, Prada, Luisa Spagnoli şi Max Mara.
Pe plaiurile mioritice de la Corbi, o zonă de renumiţi oieri şi vrednici gospodari ce ţin la datini şi tradiţii, se nasc pe lângă doine ciobăneşti şi businessuri italieneşti.
O româncă, de profesie jurist, din Curtea de Argeş, îndrăgostită de aceste locuri a ştiut să valorifice mai bine ca oricine, hărnicia şi îndemânarea muntencelor de la Corbi.
“Avusesem ocazia să le cunosc pe aceste femei în urmă cu vreo patru-cinci ani, când lucram la implementarea în zonă a unui proiect cu fonduri europene al cărui grup îl reprezentau persoanele din mediul rural, în activităţi de valorificare a lucrului de mână – tricotaje, ceramică, împletituri. Atunci am descoperit aici mai multe doamne cu abilităţi deosebite la lucrul cu andrelele, iar cum comuna mi se părea cea mai pitorească dintre toate prin care trecusem, mi-a venit ideea să deschid chiar aici un atelier de tricotaje”, povesteşte, pentru "Adevărul", Mariana Cornelia Preda, proprietara şi administratorul atelierului.
"Pretenţiile sunt mari"
Şi-a deschis afacerea în primăvara anului trecut, un atelier pentru care a angajat peste 20 de femei pricepute din localitate, pe care le-a pregătit să facă şi altceva decât lucrul de mână, pentru că ambiţioasa argeşeancă a vrut nu doar producţie hand-made ci şi de serie şi nu pentru oricine, ci pentru branduri celebre precum Benetton, Prada, Luisa Spagnoli, Max Mara, Valentino.
“Am încheiat un parteneriat cu o firmă italiană cu vechime pe piaţa românească de tricotaje (Paola Confecţii ), prin intermediul căreia ne-am şi asigurat piaţa, care ne-a sprijinit atât cu utilajele de care aveam nevoie - maşini de tricotat, maşini de cusut de ultimă generaţie şi altele - dar şi cu instruirea fetelor, pentru că pretenţiile sunt mari, având în vedere mărcile pentru care producem”, mai spune întreprinzătoarea.
“Sunt broderii la care ajungi să coşi şi câte 8 ore"
Şi, într-adevăr, nu e deloc simplu ce fac femeile de la Corbi, dovadă că nu oricine se poate adapta la ritmul şi exigenţele producţiei. Nu toate fetele angajate la deschiderea atelierului au şi rezistat pe parcurs rigurozităţilor impuse de beneficiari.
“E un lucru care cere sârguinţă, atenţie, seriozitate, nu poţi să-l faci oricum. Apoi, pentru broderiile pe care le facem manual trebuie şi iscusinţă, băgare de seamă, grijă... Dar e o mândrie când vezi ce iese din mâna ta, mai ales când te gândeşti cine îmbracă hainele pe care le facem noi, aici”, spune Cornelia Rotaru, 39 de ani, una dintre angajate. Munceşte în atelier de la deschiderea afacerii. Înainte de a se angaja, făcea croitorie, acum lucrează pe o maşină performantă de tricotat, dar, după program, rămâne să migălească şi broderii, care sunt plătite suplimentar.
“Nu cred c-o să ajung vreodată să port lucruri aşa de fine, nu că nu mi-aş dori, dar măcar ştiu să le fac! Şi le fac cu drag”, spune femeia.
Cele mai multe ornamente manuale se fac pe produsele care ajung la Valentino. O singură bluză, brodată după modelul cerut de beneficiar, necesită un volum de muncă echivalent cu activitatea unei persoane într-o zi de lucru.
“Sunt broderii la care ajungi să coşi şi câte 8 ore. Şi vorbim de o singură bluză. E migălos, dar e frumos. Mie îmi place ce fac”, spune Alina Giurcă, 23 de ani. Tânăra este abosolventă de studii superioare, dar face cu pasiune lucru manual.
”După ce am terminat facultatea, mi s-a ivit ocazia asta, aici în sat. Mi-am dorit să rămân în comuna mea şi pentru locurile pitoreşti de aici, pe care nu le mai găseşti în altă parte, dar şi pentru că am descoperit că-mi place ceea ce fac, deşi, mărturisesc că broderia am învăţat-o aici, în atelier, nu de-acasă” mai spune Alina Giurcă.
"Familiile lor o duc mai bine"
Crearea celor peste 20 de locuri de muncă la Corbi a fost ca o mană cerească pentru o comună în care industrializarea ajunge mai greu.
“Cele peste 20 de locuri de muncă create la noi, la Corbi, înseamnă foarte mult pentru localitate. Principalii beneficiari sunt angajaţii, care primesc salarii, dar şi pentru comunitate e un câştig, prin impozitele şi taxele care ajung la bugetul nostru, bani pe care îi investim tot pentru comună”, spune Virgil Baciu, primarul Comunei Corbi.
Se încarcă comentariile...
