VIDEO Sfântul Iosif de la CAP. Povestea brigadierului Ioan, cel cu trupul neputrezit
0Călugării de la schitul Rădeni ţes o legendă de sfânt în jurul trupului neputrezit al unui fost monah al lăcaşului. Acesta este ţinut la vedere pentru pelerinii amatori de moaşte, iar decizia Mitropoliei Moldovei de a reînhuma cadavrul mumificat este ignorată.
Schitul Rădeni, din Neamţ a devenit loc de pelerinaj din octombrie 2011, atunci când, la împlinirea celor şapte ani de la moarte, călugărul Iosif a fost dezgropat şi s-a descoperit că trupul său nu era putrezit. „O minune”, şi-a spus părintele egumen Pamvo Jugănaru, cel care conduce obştea de călugări a schitului care ţine de mănăstirea Petru Vodă.
„Sicriul era putred, nu se făcuse pod deasupra şi de aceea capacul, sub greutatea pământului, i-au strivit faţa. Preotul care-l dezgropa, vazând că e întreg, ia hotărârea de a face slujba de înmormântare înapoi, pentru a-l pune la loc. Stareţul însă spune să fie lăsat afară, pentru ca ceilalţi călugări să se roage, iar episcopul să-i citească slujba de dezlegare, iar de este sfânt să se folosească lumea de el”, se arată în biografia „Cuviosului Iosif cel Nou din Ţinutul Neamţului”.
„Nu-i aşa că nu miroase urât?”
Pe locul unde a fost îngropat, Pamvo Jugănaru a amenajat o baracă din lemn, unde pelerinilor care aveau curiozitatea să-l vadă pe sfântul Iosif li se permitea să intre şi să se închine. Pe un catafalc trona un sicriu transparent, din sticlă, în care era întins trupul îmbrăcat în straie de monah, cu mâinile şi picioarele smochinite la vedere. „Simţiţi vreun miros urât? Nu-i aşa că nu miroase?”, cerceta călugărul pe cei care intrau în cămăruţă.
Pentru că sicriul îi strivise faţa sub presiunea pământului, chipul era acoperit cu o eşarfă roşie. Pe peretele barăcii erau două icoane închinate Cuviosului Iosif de la Rădeni. „Nu avea cum să se păstreze aşa dacă nu era sfânt. Doctorii spun că din cauza solului uscat s-a conservat trupul, dar locul de aici e o bahnă, pământul musteşte de apă, mai ales că pânza freatică e destul de ridicată”, este argumentul monahului care arată demonstrativ cum, pe lângă cimitir, curge un pârâiaş.
Informată chiar de părintele Iustin Pârvu de cazul de la Rădeni, Mitropolia a dispus să fie reînhumat trupul neputrezit, însă Pamvo a găsit o altă cale de a nu-l pierde pe Cuviosul Iosif: a amenajat un cavou din beton, şi a îngropat doar resturile din sicriul original.
Ioan Zaharia, fost brigadier la CAP
Viaţa Cuviosului Iosif, aşa cum e prezentată în lucrarea deja răspândită prin sat şi pe site-urile cu profil religios, e înţesată de poveşti cu aură divină. Ioan Zaharia, pe numele său, s-a născut în 1928, iar la o vârstă fragedă a rămas orfan de mamă. După ce s-a căsătorit, a avut opt copii şi timp de 28 de ani a fost brigadier la CAP .
„De câte ori putea, se făcea că nu vede nelegiuirile celorlalţi, care mai furau de la CAP pentru a asigura hrana familiei lor”, se arată în biografie.
După Revoluţie a fost consilier la biserica din Rădeni, şi a devenit ctitor al schitului unde spre sfârşitul vieţii s-a călugărit, nu înainte de a primi binecuvântare de la Părintele Iustin şi de a se spovedi la PS Calinic Botoşăneanu. A murit pe 7 octombrie 2004, iar episodul nu putea fi banal, deoarece „după ce a fost îngropat, în prima noapte, un lup a stat la mormânt şi a urlat până dimineaţă, fără să scurme. Doar a stat acolo şi a plâns”, mai spune călugărul Pamvo.
Mitropolia vrea reînhumarea grabnică
Mitropolia Moldovei şi Bucovinei a aflat de întreaga istorie încă din 2011. Cu toate acestea, semnalele transmise spre monahii din Neamţ au fost ignorate, şi chiar fentate (vezi mutarea trupului neputrezit în cavoul subteran). Acum, înalţii ierarhi au pus piciorul în prag acordând un termen de o săptămână ca trupul să fie reînhumat.
„Părintele egumen a primit această ascultare de a îngropa la loc acest trup neputrezit”, a declarat Constantin Sturzu, purtător de cuvânt al Mitropoliei. În caz de nesupunere, egumenul Pamvo poate fi alungat de la schit pentru neascultare.
Reprezentanţii DSP Neamţ spun că nu au primit vreo reclamaţie şi că nu s-au semnalat probleme de sănătate publică în urma păstrării trupului atâta timp. „Problema e tot de competenţa a Mitropoliei, ei sunt patronii”, spune Dan Morenciu, directorul DSP Neamţ care a trimis totuşi, la semnalul „Adevărul” un inspector de sănătate publică să verifice condiţiile în care este ţinut corpul lui nea Ion.
Calciu Dumitreasa, caz similar
Situaţia de Rădeni este similară în multe privinţe cu cea înregistrată recent la Mănăstirea Petru Vodă. În noiembrie 2013, trupul părintelui Gheorghe Calciu Dumitreasa, martir al temniţelor comuniste, a fost sechestrat de un grup de călugări după ce a fost deshumat, la împlinirea a şapte ani de la moarte. Iniţiator a fost Teodot, unul din cei 80 de vieţuitori ai lăcaşului care susţinea că a avut o revelaţie prin care părintele cerea să fie dezgropat.
„Şi eu când am auzit lucrul ăsta, m-am cutremurat şi am luat-o ca un semn de la Dumnezeu că părintele Calciu vrea să fie dezgropat şi să vedem că are sfinte moaşte întregi”, spunea călugărul Teodot.
Trupul mumificat a fost îmbrăcat în straie preoţeşti şi depus într-o chilie, sub cheie. Scandalul a izbucnit după ce fiul părintelui Calciu Dumitreasa, aflat în Statele Unite, a auzit întreaga poveste şi a ameninţat mănăstirea cu judecata.
Andrei Calciu Dumitreasa avea toate motivele să reacţioneze aşa, mai ales că tatăl său lăsate un testament în care preciza că nu vrea să fie dezgropat, iar dacă acest lucru se întâmplă accidental, trupul trebuia reînhumat imediat. La presiunea Mitropoliei, stareţul de la Petru Vodă a convocat adunarea obştii şi a decis să-l reînhumeze pe părintele Calciu, lucru care s-a întâmplat pe 11 decembrie 2013.
„Au fost împotrivă doar un călugăr şi trei fraţi de mănăstire, cei care au avut iniţiativa deshumării părintelui. Am pus gestul lor pe seama evlaviei prea mari”, a precizat părintele Hariton Negrea, stareţul Mănăstirii Petru Vodă. Cei patru iniţiatori ai deshumării au trebuit să facă „epitimia”, adică o perioadă de 30 de zile de rugăciune şi pocăinţă.
Pe aceeşi temă:
Se încarcă comentariile...
