Oameni geniali de altă dată. Cum era viaţa la 1900 în Perla Moldovei, condusă de un primar vizionar FOTO
0
Nicu Albu a fost primar al urbei Piatra Neamţ, denumită şi Perla Moldovei, preocupările sale edilitare făcându-l pe Iorga să spună: „Noaptea, la lumina globurilor, oraşul e copleşitor“.
După cum scrie profesorul Gheorghe Radu, fost director al
Arhivelor Naţionale Neamţ, în documentele instituţiei sunt şi unele care se referă la începuturile istoriei urbanistice a oraşului Piatra Neamţ. Dar şi despre un primar vizionar, Nicu Albu, care a transformat urbea în ceea se avea să se numească „Perla Moldovei“.
Profesorul precizează în cartea „Pagini alese din istoria judeţului Neamţ“, că primul plan topografic al oraşului datează din 1876, fiind întocmit de inginerul Vasile Mavrodin, iar primul regulament de construcţii de case şi alinieri de străzi a fost întocmit în 1910. Lungimea străzilor, în 1920, era de 48 de kilometri, iar a trotuarelor de 19,5 kilometri.
„Dacă alimentarea cu apă se făcea din fântâni, începând cu 1914, se foloseşte o captare de pe râul Bistriţa, graţiei unui proiect întocmit de un inginer francez. Pentru potabilitate se utilizau filtre de nisip, iar distribuţia se făcea cu ajutorul a două rezervoare. În 1920, erau conducte în doar la 82 case. Baie comunală nu exista, dar erau două stabilimente particulare, pentru populaţie“, a declarat profesorul Radu.
Dintr-un alt plan al urbei, de la 1900, cât şi din şedinţele Consiliului urbei Piatra din acel an, reies preocupări ale edililor pentru sistematizare. Iniţiativa aparţinuse consilierului Lascăr Vorel, celebrul farmacist care a înfiinţat laboratoarele ce-i purtau numele. Ea se referea la „stradele comunale“ şi şoselele judeţene şi naţionale ce traversau Piatra Neamţ.
Erau circa 80 de străzi, toate purtând denumirile unor personalităţi istorice naţionale (voievozi, boieri, regi, regine), scriitori renumiţi din România, sfinţi, toate împământenite în conştiiţa localnicilor, dar şi toponimii locale.Exemple pot fi Ferdinand, Carol I, Kogălniceanu, Cuza Vodă, Regina Maria, Ştefan cel Mare, Asachi, Sfântul Gheorghe, Petru Rareş, Lascăr Catargiu sau Elena Cuza. Cum trebuiau să fie străzile?
Strada Petru Rareş FOTO Piatraneamt.net
Iată ce mai arată Gheorghe Radu, citând din documente: „Toate străzile fie comunale, judeţene sau naţionale vor avea lărgimea de 12 metri din care patru pentru trotuare, câte doi metri la fiecare parte şi 8 metri lărgime pentru partea carosabilă. În acelaşi timp, toate străzile comunale care nu sunt şoseluite se vorconstrui, iar cele neşoseluite se vor şoselui, făcându-se totodată trotuare“.
Piatra Neamţ, primul oraş din Moldova cu iluminat public
Urbea străjuită de culmile împădurite Pietricica şi Cozla a fost prima din Moldova în care s-a introdus iluminatul public, în 1894, în timp ce la Iaşi, capitala regiunii, acest lucru s-a petrecut peste 3 ani. Iniţial, erau felinare cu lumânări, care au fost înlocuite cu cele alimentate de petrol. Apoi, în 1900, a fost introdus sistemul cu arcuri voltaice electrice. După prima conflagraţie mondială, printr-o
adresă din 22 iulie 1920, Ministerul de Interne înainta Primăriei Piatra Neamţ un chestionar asupra „edilităţii publice“.
Piaţa din Piatra Neamţ FOTO Piatraneamt.net
La nivel de ţară se dorea întocmirea unui „Lexicon edilitar“, aşa cum aveau Anglia, Franţa sau Germania. Pentru a servi ca bază a statisticii, chestionarul cuprindea 111 întrebări. Ele se refereau la acţiunile edilitare desfăşurate în ani, în mod special în a doua jumătate a veacului al XIX-lea şi în primele decenii ale veacului XX. A rezultat că urbea, în 1920, număra 1.320 de lucrători în industrie, din totalul de 24.335 de cetăţeni, avea o suprafaţă de 1.356 de hectare, din care suprafaţa construită era de 29 de hectare, 21 de ari şi 61 de metri pătraţi.
Temeinic studiu cum se vede, dacă avem în vedere că s-au menţionat până şi cei 61 de mp construiţi.
În acel an, existau numai străzi pietruite, prevăzute doar în parte cu trotuare de bazalt şi asfalt, prevăzute cu rigole de scurgere. Evoluţia numărului străzilor a fost de 44 în 1876, 51 în 1891 şi 77
în 1900, la care s-au adăugat altele, anii următori. Pe la 1923, edilii acelor vremuri aveau preocupări şi pentru introducerea unor linii moderne de transport, care să înconjoare muntele Pietricica.
Într-un studiu intitulat „Posibilităţi edilitare la Piatra Neamţ“, se propunea lărgirea străzilor, pavaje mai bune, canalizarea pârâlui Cuiejdiui şi sugerează ideea unei linii ferate pentru tren sau tramvai, „în vederea economisirii timpului şi a oamenilor“. Argumentul pentru această inedită iniţiativă era faptul că oraşul, fiind aşezat în mijlocul unui judeţ cu variate bogăţii naturale, va lua, cu timpul, o dezvoltare comercială, industrială şi turistică dintre cele mai mari.
Turnul lui Ştefan cel Mare FOTO Piatraneamt.net
Traseul pentru tramvai sau tren propus în 1923, era Gară - cheiul Cuiejdiului - Dărmăneşti - spatele muntelui Pietricica - Izvoare - Gara Veche şi iar Gara nouă. Autorul îndrăzneţului proiect consemna: „La asemenea proiecte grandioase, mulţi vor zâmbi, fiindcă nu le socot posibile decât peste un număr prea mare de ani şi care vor face parte din preocupările altor generaţii ce vor veni după noi“. Din păcate, iniţiativa nu s-a materializat nici în perioada interbelică, nici în comunism, şi nici după 1989.
Iorga: „Piatra are o strălucire modernă, în armonie cu destinaţia sa de staţie de aer“
Mare parte dintre trecutele preocupările edilitare şi mai ales implementarea unora dintre ele i se datorează unui primar vizionar. Nicu Albu. Născut la 2 februarie 1853 şi decedat pe 31 mai 1908, a terminat cursurile la „Academiei Mihăileană“ din Iaşi. A fost primar de Piatra (1901 - 1904 şi din 1907), prefect (1885 - 1888, 1895 - 1899), deputat (1891 - 1895) şi senator (1905- 1907 şi 1907- 1908).
A fost primul prefect care a introdus telefonul în Neamţ, prima dată la instituţia pe care o conducea, extinzând-o în toate comunele judeţului. A dispus şi s-a implicat total în construirea şi alinierea străzilor, trotuarelor, canalelor şi digurilorde pe malurile Bistriţai, refacerea localului primăriei şi dotarea cazărmii de pompieri. De asemenea, în perioada mandatului său au fost concepute lucrările pentru aducerea apei potabile şi mutarea gării vechi de la 3 kilometri depărtare, în locul unde se află acum.
Gara Piatra Neamţ FOTO Piatraneamt.net
Despre Gara Piatra Neamţ se poate spune că a fost locul de unde România a intrat în ostilităţile din Al Doilea Război Mondial. În iunie 1941, din trenul militar „Patria“ generalul Antonescu a rostit cecebrele cuvinte: „Ostaşi, vă ordon: treceţi Prutul!“. În timpul mandatului de primar a lui Nicu Albu s-a proiectat şi construit şoseaua de munte care leagă oraşele Piatra Neamţ şi Bicaz, iar de aici la Hangu şi până la Vatra Dornei.
Se mai adaugă cea de la Târgu Neamţ la Poiana Largului (unde este acum viaductul de la coada lacului de acumulare de la Bicaz), prin codrii de la Pipirig şi peste coama din satul Petru Vodă. Un alt proiect remarcabil al edilului este realizarea Parcului Cozla din Piatra Neamţ. El a fost început în anul 1901, după o imensă alunecare de teren, care a avut loc pe 31 mai 1897. Lucrările de consolidare au vizat plantări de arbori, drenări,construndu-se alei şi o stradă, care dăinuie şi în prezent.
Piatra Neamţ noaptea, fotografie de pe Pietricica FOTO Piatraneamt.net
Parcul a fost realizatdoarcu lopata şi târnăcopul, fiind inaugurat în august 1904. Toate aceste realizări l-au determinat pe marele istoric Nicolae Iorga să remarce, în 1903, că: „Piatra Neamţ are o strălucire modernă, în armonie cu destinaţia sa de staţie de aer (staţiune la acea vreme - n. red). Văzut noaptea, la lumina globurilor şi arcurilor electrice, oraşul este copleşitor, dar impresia de curăţenie şi civilizaţie se menţine şi ziua“.
Vă mai recomandăm să citiţi:
Răscoală din cauza podului prăbuşit în Siret şi nerefăcut. „Noi adunăm mânie şi revoltă cât ei tac!“
Spagă de 108.000 de euro adunată de un director de Ambulanţă în doar câteva zile. „Frăţia“ infracţională
Se încarcă comentariile...
