FOTO Plimbare prin Ţinutul Zimbrului, cu escală la cele 12 case ale hobbiţilor din Neamţ. Atracţiile unui parc natural clasificat drept unic în Europa

Zimbrii de la Parcul Vânători Neamţ văzuţi de pe pasarela suspendată FOTO: Florin Jbanca

O călătorie în nordul judeţului Neamţ, în localităţile din vecinătatea oraşului Târgu Neamţ, oferă ocazia unor experienţe inedite şi şansa de a vedea locuri încărcate de istorie.

România turistică este surprinzătoare nu doar pentru străinii care o vizitează, ci şi pentru locuitorii ei, cei care au curiozitatea să-i descopere frumuseţile. Zona Moldovei de nord a avut dintotdeauna o ofertă turistică aparte, la care se ajunge greu din cauza condiţiilor proaste sau insuficient dezvoltate a infrastructurii rutiere. Lucruri arhicunoscute, dar care atârnă încă destul de mult atunci când vizitatorii îşi fac planuri de vacanţă. 

Zimbri văzuţi de la 15 metri înălţime

O zonă care devine din ce în ce mai atractivă, iar în ultimii ani a făcut paşi importanţi în a dovedi că poate deveni o destinaţie eco-turistică de succes este Ţinutul Zimbrului (Bison Land). E vorba de o micro-regiune din jurul oraşului Târgu Neamţ suprapusă peste Parcul Natural Vânători-Neamţ unde zimbrul, specie protejată de lege, trăieşte în libertate, în semilibertate şi în captivitate. Suprafaţa pe care se întinde acest parc natural administrat de Regia Naţională a Pădurilor Romsilva este imensă: 30.818 hectare, din care 26.190 ha înseamnă pădure, situat în nordul judeţului Neamţ, la graniţa cu Suceava, în raza comunelor Agapia, Bălţăteşti, Brusturi, Crăcăoani, Vânători-Neamţ, Răuceşti, Pipirig şi a oraşului Târgu-Neamţ.

Prima oprire care trebuie musai făcută pentru a înţelege ce înseamnă Ţinutul Zimbrului este Centrul de Vizitare al Parcului Natural Vânători-Neamţ, situat pe raza comunei Vânători-Neamţ. După 11 kilometri parcurşi de la ieşirea din Târgu Neamţ pe DN 15 B, pe şoseaua ce duce spre Pipirig, se desprinde spre dreapta un drum ce duce până la sediul administrativ al parcului.

„Bine aţi venit! Haideţi repede, că aveţi mare noroc astăzi, tocmai au venit zimbrii!“ ne întâmpină Vasile Busuioc, unul din rangerii parcului natural, aflat în tură de serviciu la momentul vizitării. Turiştii care ajung aici urcă scările unei pasarele suspendate, o construcţie din lemn unicat în România, inaugurată în anul 2013. Pasarela, în formă de arc de cerc, s-a dorit a fi un protector al biodiversităţii remarcabile a acestei zone şi are o lungime de 200 m şi înălţimea maximă de 15 metri, oferind vizitatorului posibilitatea de a vedea zimbrii de la înălţime.

„De ce am spus că sunteţi norocoşi ‒ ţarcul de aclimatizare unde trăiesc în semilibertate 11 zimbri se întinde pe 180 de hectare, iar şansele sunt mai mici să vină aici permanent. Noi îi atragem la hrănitori şi acum au venit 8 exemplare cu masculi, femele şi viţei. Acum, după ce a dat colţul ierbii, au început să vină şi aici, la pasarelă, dar iarna ajung mai greu. Turiştii au ocazia să vadă zimbrii de aici, de sus, sau la hrănitorile pe care le avem în apropiere“,  povesteşte Vasile Busuioc, în timp ce aruncă mere pentru zimbri momiţi sub punte.

Spectacolul văzut de sus e total, şi nicidecum tern, mai ales după ce de turmă se apropie un alt zimbru, un mascul masiv. Pentru că atentează la hrană, intrusul iscă şi câteva mici dueluri cu ceilalţi zimbri, însă totul pare mai mult o hârjoneală, decât o luptă.     

Parc Natural unic în Europa

Elementul de unicitate al Parcului Natural Vânători Neamţ este acela că pe suprafaţa de 30.000 de hectare zimbrii sunt atât în libertate, cât şi în semilibertate şi captivitate. „În libertate sunt acum 39 de zimbri. E o situaţie unică în Europa la Parcul Natural Vânători-Neamţ pentru că sunt zimbri atât în libertate, cât şi în semilibertate, dar şi în captivitate ‒ 7 exemplare care pot fi văzute la grădina zoologică ce aparţine de Ocolul Silvic Târgu Neamţ. Şi cei care ajung prima dată la Dragoş Vodă sunt îndrumaţi să vină aici. Se plăteşte un singur bilet care costă 5 lei pentru adulţi, sau 3 lei pentru copii şi cu el se intră şi la noi. Zimbri în semilibertate mai sunt la Negra Bucşcani, în Dâmboviţa şi în Rezervaţia Vama Buzăului, iar în condiţii de captivitate mai sunt la  rezervaţia Haţeg. La Caraş Severin, la Armeniş cei de la WWF România au adus zimbri pe care i-au pus în libertate în Munţii Ţarcului“, mai spune rangerul care ne invită apoi în clădirea Centrului de Vizitare al parcului. Înainte, ne lămureşte că trunchiurile de molid căzute natural vor rămâne mereu aşa, sub acţiunea naturii, fiindcă este o zonă de protecţie integrală. După ce coboară puntea, turiştii sunt conduşi pe un traseu care urmează  Sala de Educaţie şi Conştientizare Ecologică, trece prin Sala de Etnografie şi apoi ajunge la Muzeul Zimbrului.

„Unii confundă zimbrul cu bourul, însă le explicăm că bourul a dispărut cu câteva sute de ani în urmă“, ne dezvăluie Vasile Busuioc din nedumeririle turiştilor la vederea unui trofeu de zimbru suspendat pe un perete al muzeului. În spaţiul generos sunt prezentate elementele de flora şi faună a zonei parcului.

Impresionează un stup şi un furnicar cu pereţi transparenţi amenajaţi de specialiştii parcului în interiorul centrului de vizitare, pentru micile insecte creându-se condiţii cât mai apropiate de cele din natură. Astfel, la stupul suspendat a fost conectat un mic tub prin care albinele trec prin perete, ieşind în exteriorul clădirii. Tot pe acolo se întorc cu polen şi îşi fac de lucru la faguri. Şi furnicile au parte de un habitat pe măsură: într-o cutie din sticlă îşi au „domiciliul“, iar de aici trec prin nişte tuburi în altă cutie plină cu pămînt, unde li se furnizează şi mâncare.

„În muşuroi, furnicile roşii sunt acum la hibernare, dar ele au lucrat, trăiesc şi şi-au format un microclimat“, mai spune rangerul. Într-un colţ al muzeului, un trunchi gros de copac secţionat are indicaţii cu date şi evenimente istorice. Vasile Busuioc ne lămureşte: „Am vrut să arătăm cum se determină vârsta unui stejar. Am numărat inelele concentrice, cu lupa, şi am văzut că are 174 de ani. Trunchiul a fost adus în 2011 aici şi după măsurători am determinat că în anul 1837, în pădure era o simplă ghindă. Acela era şi anul în care s-a născut Ion Creangă. De asemenea, am postat în dreptul unor ani ce evenimente importante au avut loc“.

Turiştii interesaţi pot vedea în apropiere, tot pe raza comunei Vânători Neamţ, Rezervaţia de Stejari Dumbrava, o rezervaţie unde se conservă o pădure de stejari seculari, foarte viguroşi, arie protejată ce aparţine tot de Parcul Natural.

Bison Safari şi atracţiile turistice ale zonei

O ofertă relativ nouă pentru pentru grupuri mici (2-6 persoane) sau mai mari de persoane este Bison Safari, o aventură pe care turiştii o pot experimenta cu ajutorul rangerilor Parcului Natural Vânători Neamţ, programarea trebuind a fi făcută cu 48 de ore înainte.

„Pentru început veţi afla informaţii despre zimbri şi împreună vom determina poziţia animalelor, cu ajutorul datelor obţinute de la colarele GPS şi veţi fi instruiţi cu privire la monitorizarea zimbrilor prin radiotelemetrie. Vom pleca cu autoturismele aflate în dotarea Parcului, însoţiţi de rangeri, spre zona în care se află zimbri în libertate. Mai apoi deplasarea se va face pe jos, echipamentul de teren fiind obligatoriu, până la întâlnirea cu cel mai mare erbivor din Europa“, este invitaţia specialiştilor. Durata unei astfel de expediţii este de 4-8 ore, echipamentul trebuie să fie de teren, iar tariful este de 496 lei pentru 5-6 persoane sau 248 lei pentru grupuri până în 15 persoane.

Dincolo de elementele de aventură, Ţinutul Zimbrului oferă turiştilor atracţii de trei tipuri: naturale, culturale şi religioase. Rezervaţia forestieră „Pădurea de argint”, de pe teritoriul comunei Agapia, lângă sediul Ocolului Silvic Văratec, o rezervaţie ce cuprinde mesteceni cu vârsta de peste un secol. Rezervaţia de goruni „Codrii de aramă” se află tot în comuna Agapia, pe dealul Filiorul, cei mai în vârstă arbori ai rezervaţiei având în jur de 135 ani.

În zonă sunt 16 schituri şi mănăstiri, multe din ele de neratat în circuitele turistice din norul Moldovei (Neamţ, Agapia, Secu, Sihăstria, Văratec). De neratat pentru cei care ajung la Târgu Neamţ sunt Cetatea Neamţ şi Casa Memorială Ion Creangă de la Humuleşti. Tot în oraş, vizavi de spital se află Casa Memorială „Veronica Micle”. La Vânători-Neamţ, în imediata vecinătate a Schitului Vovidenia  este o clădire ce adăposteşte, deopotrivă, „Muzeul Mihail Sadoveanu” şi Casa Memorială „Visarion Puiu”, iar la Agapia, în vecinătatea mănăstirii,  poate fi vizitată Casa Memorială „Alexandru Vlahuţă”.   

Peste 50 de pensiuni oferă cazare  

Conform datelor statistice, Parcul Natural Vânători Neamţ este al treilea cel mai vizitat Parc din România (după  P.N. Bucegi şi Apuseni), iar începând cu 2009 este recunoscut ca European Destination of Excellence şi membru al EDEN Network (runners-up). 

Pentru turiştii care ajung în zonă oferta de cazare cuprinde circa 53 de pensiuni şi hoteluri cu o capacitate de aproximativ 1800 de locuri, la care se adaugă aproximativ 500 locuri aflate la mănăstiri şi 170 în tabăra Oglinzi.

„Şi noi oferim cazare în cadrul centrului, unde avem 6 camere, la 109 lei camera cu două paturi. E multă linişte şi aer curat. În zonă sunt pensiuni, locuri de cazare sunt şi la mănăstiri, dar noi nu suntem în competiţie cu ele”, spune rangerul Vasile Busuioc. Facilităţile de cazare din zona Parcului au în general o capacitate mică, adresându-se familiilor sau grupurilor mici, existând şi obiective apte să găzduiască simultan câteva zeci de turişti. Fiecare pensiune are propria sa modalitate de atragere a turiştilor, majoritatea au şi restaurant, oferind mâncaruri tradiţionale moldoveneşti. 

Ţinutul Zimbrului în Top 100 destinaţii verzi din lume

În decembrie 2018, pentru al doilea an consecutiv, experţii în turism de la Green Destinations şi alte 13 organizaţii internaţionale de profil au considerat că Ţinutul Zimbrului merită să fie inclus într-un top al destinaţiilor turistice verzi. Cu un an înainte, în septembrie 2017, destinaţia eco-turistică Ţinutul Zimbrului - Parcul Natural Vânători Neamţ a fost oficial inclusă în Sustainable Destinations Top 100, o competiţie organizată la nivel global de către Green Destinations în cooperare cu alte organizaţii internaţionale interesate de turismul sustenabil. A fost pentru prima oară când în acest top a inclus o destinaţie din România. 

„Valea celor doisprezece“

Pe drumul spre Ţinutul Zimbrului, la 15 kilometri de Piatra Neamţ pe DN 15 C, în comuna Dobreni, turiştilor şi se pregăteşte în acest an o ofertă inedită: un sat de vacanţă cu 12 căsuţe îngropate în pământ. Proiectul, denumit „Valea celor doisprezece“ este ideea lui Ionuţ Buta, un antreprenor curajos care a reuşit să construiască deja trei astfel de căsuţe.

„L-am gândit ca un model eco, în care folosim doar lemn, pământ şi piatră. Cimentul îl utilizăm doar la zidăria din piatră, acolo unde nu avem ce face, cel puţin la faţadă. La ferestre montăm geamuri din sticlă, nu folosim sisteme termopan. Până în toamnă sper să finalizez şase din cele 12 căsuţe şi să primim deja oaspeţi. Complexul este pe o suprafaţă de 5.000 de metri patraţi, şi nici o casă nu va semăna cu alta. În interior ar trebui să se menţină o temperatură constantă de 18-19 grade pe toată perioada anului, iar încălzirea va fi cu sobe. Iluminatul va fi de la opaiţ şi nu vor fi prize în camere pentru că cei care vor veni aici ar trebui să se deconecteze, să se relaxeze, să se lipsească de laptop, televizor şi alte gadgeturi“, şi-a descris proiectul Ionuţ Buta.

Până acum, trei căsuţe sunt deja construite, şi se lucrează simultan la alte două.

„Cea mai mare problemă este de a găsi oameni dispuşi să muncească, şi de aceea ritmul de lucru a fost mai greoi. Prin forţe proprii, doar cu sprijinul unor prieteni, am reuşit să facem în jumătate de an trei căsuţe“, spune Ionuţ Buta care a avut de rezolvat tot felul de impedimente în dezvoltarea proiectului. Pentru că iniţial se vorbea de un Hobbit Land de România, Ionuţ a trebuit să găsească o altă denumire a complexului, la notificarea trimisă de compania americane Warner Bros Entertainment, cea care deţine drepturile de autor şi marca pentru cuvântul Hobbit. Şi aşa a apărut „Valea celor doisprezece“, un brand pe care se poate construi o poveste românească.

„Prin acest sătuc vom căuta să promovăm tradiţiile noastre româneşi, vrem să scriem o poveste nouă de unde nu trebuie să lipsească nici magia, nici portul popular. De exemplu, fiecare căsuţă va primi un nume din basmele românilor“, a mai menţionat Ionuţ Buta. Conform planului iniţial, complexul format din cele 12 căsuţe va fi aşezat în forma literei U, în jurul unui iaz.

„Turiştii vor mai avea la dispoziţie o saună şi un ciubăr cu apă fierbinte. În ce priveşte oferta culinară, vrem ca în mijlocul iazului să facem un mic restaurant cu specific românesc, cu mâncăruri pregătite după reţete vechi, servite de un personal îmbrăcat în port popular. Oricum, dorim să valorificăm produsele comunităţii locale, de aici, iar ceea ce vom oferi clienţilor va veni din gospodăriile sătenilor din Dobreni şi din zonă“.