Curtea Supremă trimite la pușcărie un baron local. Italia trebuie să-l extrădeze pe coruptul Ionel Arsene de la Neamț

O ultimă încercare a lui Ionel Arsene, fostul şef al Consiliului Județean Neamţ, fugit în Italia, de a scăpa de pedeapsa primită pentru corupţie, a fost respinsă de magistraţii de la Curtea Supremă.

Ionel Arsene este dat în urmărire internațională FOTO Facebook

Ultima cale de atac, recursul în casaţie, formulată de fostul preşedinte al legislativului nemţean în tentativa de a fi exonerat de răspundere penală, a fost respinsă de Înalta Curte de Justiţie joi, 26 octombrie 2023. La fel s-a întâmplat şi cu o cerere a procurorilor anticorupţie. Astfel, Ionel Arsene trebuie să execute 6 ani şi 8 luni de puşcărie.

„Respinge ca nefondate recursurile în casaţie formulate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - DNA - Serviciul Braşov şi inculpatul Ionel Arsene împotriva deciziei penale nr. 190/Ap din 10 martie 2023, pronunţată de Curtea de Apel Braşov. Obligă recurentul inculpat Arsene Ionel la plata sumei de 300 lei, cheltuieli judiciare către stat. Definitivă“.

Acesta este decizia Curţii Supreme. Ionel Arsene nu a fost prins pentru a executa pedeapsa, fugind din România cu câteva zile înainte de condamnare. S-a predat autorităţilor din Bari, care au decis, în primă fază, să nu-l extrădeze. Soluţia a fost contestată şi s-a hotărât trimiterea în ţară. A urmat contestaţia condamnatului, o decizie finală urmând a fi luată de o instanţă din Roma.

Condamnarea fostului preşedinte al CJ Neamţ a fost pronunţată pe 10 martie 2023, de către magistraţii de la Curtea de Apel Braşov. Dosarul a fost strămutat aici de la instanţa similară din Bacău, la cerererea inculpatului, care a cerut acest lucru, acuzând presiuni mediace. În primă instanţă, Arsene a fost judecat la Tribunalul Bacău, soluţia fiind dată pe 6 aprile 2023.

În procesul pentru trafic de influenţă s-a decis executarea a 8 ani şi 4 luni de închisoare, plus confiscarea unor sume de bani. Dosarul a fost pe rolul instanţei timp de 4 ani, fiind înregistrat pe 21 februarie 2018. După opt termene, pe 26 martie 2019, cauza a fost scoasă de pe rolul Tribunalului Neamţ şi trimisă la Bacău, după soluţionarea unei cereri de strămutare.

Ionel Arsene a fost denunţat de fostul primar de la Piatra Neamţ, Gheorghe Ștefan, zis „Pinalti“, care a susţinut că i-ar fi dat, în 2013, suma de 100.000 de euro, pentru a interveni la conducerea Agenţiei Naţionale de Integritate, în tentativa de a-l „anihila“ pe preşedintele de la acea vreme al CJ, Culiţă Tărâţă. Ideea era ca acesta să fie declarat incompatibil.

Arsene a cerut 5% dintr-un contract cu bani publici

„În 2013, inculpatul Arsene Ionel, în calitate de deputat şi preşedinte al unui partid, a primit de la un martor în cauză, 100.000 de euro, pentru a-şi folosi influenţa pe care a lăsat să se creadă că o are asupra unor persoane din conducerea ANI, în scopul de a constata nerespectarea dispoziţiilor legale privind regimul incompatibilităţilor în cazul unei persoane care, la acea vreme, avea funcţie de conducere în administraţia locală“, arăta DNA.

Anchetatorii au precizat că banii au fost remişi de martor într-un loc public, un restaurant din Bucureşti. Cum tentativa de compromitere a şefului Consiliului Judeţean nu a reuşit, Pinalti a cerut restituirea sumei, ar fi primit înapoi doar 20.000 de euro şi a făcut presiuni pentru recuperarea restului, dar demersurile nu au avut efectul scontat.

A urmat denunţul, iar pe 19 ianuarie 2018, anchetatorii DNA a cerut magistraţilor de la Tribunalului Bacău arestarea preventivă a lui Ionel Arsene, acesta fiind pus în control judiciar. Decizia a fost atacată de procurorii anticorupţie la Curtea de Apel Bacău, instanţă care a considerat că se impune arestarea, mandatul fiind emis pe 29 ianuarie 2018.

Preşedintele CJ Neamţ a stat o vreme după gratii, apoi a fost plasat în control judiciar, iar pe 27 iunie 2018 a scăpat de orice măsură preventivă şi a revenit în viaţa publică şi politică.

Între timp, procurorii DNA l-au pus sub acuzare pentru o altă faptă de trafic de influenţă, din anul 2015, tot din vremea când era deputat în Parlamentul României.

Arsene era suspectat că ar fi cerut de la un om de afaceri un procent de 5% din suma de 60 de milioane de lei, bani ce trebuiau alocaţi de Apele Române pentru finalizarea contractelor pe care firma respectivă le avea în derulare. Intervenţia a fost făcută la un coleg de partid, la vremea respectivă secretar de stat în cadrul Ministerului Mediului, „dar demersurile nu au avut niciun rezultat“, preciza DNA.