Cei mai frumoşi români. Povestea Elizei Chirilă, vocea tinerilor din România la Organizaţia Naţiunilor Unite

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Eliza Chirilă FOTO Facebook
Eliza Chirilă FOTO Facebook

Eliza Chirilă este preşedintele Clubului Studenţilor din Universitatea Româno-Americană din Bucureşti şi a reprezentat, alături de Cosmin Chiriţă, tinerii din România la cea de-a 68-a Adunare Generală ONU.

Eliza Chirilă are 21 de ani şi este studentă la Drept, în anul III, la Universitatea Româno-Americană din Bucureşti. Tânăra nemţeancă s-a remarcat încă din anii de liceu ca un elev de elită, fiind şef de promoţie (media 9,99) la Colegiul Naţional Roman-Vodă, cea mai titrată unitate de învăţământ preuniversitar din municipiul Roman.

În toamna anului trecut, Eliza a participat în calitate de delegat de tineret, la cea de-a 68-a Adunare Generală a ONU, împreună cu Cosmin Chiriţă, şi el student la Drept. Cei doi au susţinut la forul Naţiunilor Unite din New York discursuri despre problematica tinerilor.

Competiţia în urma căreia studenta originară din Roman şi-a câştigat poziţia de reprezentant al tinerilor a avut loc anul trecut. Selecţia naţională a fost coordonată de Ministerul Tineretului şi Sportului, şi de Ministerul Afacerilor Externe.

„Înainte de a pleca am avut întâlniri cu organizaţiile studenţeşti din ţară, cu care ne-am consultat. Noi ne-am gândit că în cele 7 minute puse la dispoziţie pentru discurs să le folosim pentru a prezenta şi lucrurile bune despre tinerii din România, nu neapărat problemele care, în mare, sunt aceleaşi pentru toţi - şomajul, sistemul educaţional, etc.”, spune Eliza Chirilă despre experienţa de la ONU.

Eliza la ONU

Discurs pro educaţie

Mesajul tinerilor români a fost transmis către comunitatea internaţională pe 7 octombrie, în cadrul Comisiei a III-a a Adunării Generale a ONU. 

„Am spus întotdeauna că, dacă ar fi să mă nasc din nou, aş alege tot România ca ţară natală. România are problemele sale, dar le oferă şi oportunităţi celor care lucrează din greu şi îşi urmăresc visurile. Politicile de tineret, sistemul birocratic, sistemul naţional de educaţie şi atenţia pe care factorii decidenţi le acordă tinerei generaţii, se numără printre acestea. Credem că această generaţie are nevoie de locuri de muncă, de salarii mai mari şi un sistem modern de educaţie”, a spus Eliza în discursul său încheiat în aplauzele celor prezenţi în sală cărora le-a mulţumit în patru limbi de circulaţie internaţională.

Discursul susţinut de Eliza Chirilă la ONU: 

Discursul în faţa delegaţilor de tineret reprezentând ţările membre ONU nu a fost însă punctual central al mandatului care este deţinut de Eliza Chirilă şi Cosmin Chiriţă pe perioada august 2013-august 2014. 

„Pe 14 octombrie 2013 am organizat la sediul Misiunii Permanente a României la Naţiunile Unite un eveniment dedicat educaţiei financiare pentru tineri. Am invitat atunci experţi UNICEF, de la ONU precum şi pe doamna Ambasador Simona Miculescu, în fapt gazda noastră. În februarie vom reveni la New York unde suntem invitaţi la <Întâlnirea anuală a tinerilor la Naţiunile Unite> organizată de o fundaţie a ambasadorilor pentru pace”, mai spune Eliza Chirilă.

Implicată în proiecte pentru tineri

Tânăra originară din Neamţ nu este la prima „ieşire” de acest gen în ultimii ani. În palmaresul Elizei sunt înscrise olimpiade şi concursuri naţionale câştigate, participări la proiecte internaţionale, campanii sociale sau umanitare şi colaborări cu ONG-uri.

„În perioada de liceu am început să caut tot felul de proiecte. În 2007, de exemplu,  m-am implicat în programul european <Tineret în acţiune>. Într-un alt proiect, derulat de Asociaţia Pro Democraţia, în care trebuia să simulăm activitatea legislativă din Parlament, am ajuns să fiu desemnată preşedinte al Parlamentului  Tinerilor din România. Am aflat apoi că voi reprezenta ţara, în această calitate, la întrunirea Parlamentului Francofon al Tinerilor de la Bruxelles”, îşi aminteşte Eliza.

Domeniile de interes ale Elizei sunt, după cum ea însăşi susţine, educaţia, activitatea ONG-urilor, ştiinţele politice şi voluntariatul.

Ca preşedinte al Clubului Studenţilor (CS) din Universitatea Româno-Americană (URA), şi coordonator al Departamentului de Relaţii Internaţionale al Uniunii Studenţilor din România, Eliza implică şi alţi colegi în programe destinate tinerilor precum Business Coach (Antrenor de afaceri), STARt în carieră sau Modele pentru TINEri

image

„Toate proiectele Clubului sunt organizate de tineri responsabili, care fac toate aceste lucruri voluntar, din pură placere. Nu e nimic mai satisfăcător pentru noi, oamenii din spatele CS-URA, decât succesul unui proiect şi feedback-ul favorabil primit de la participanţi”, explică Eliza Chirilă.

Voluntariatul ca mod de viaţă

O altă latură pe care Eliza Chirilă o abordează de câte ori are ocazia este cea a voluntariatului. Îşi aminteşte de o campanie umanitară avută în perioada în care era la liceu în care a reuşit să o atragă şi pe vedeta tv Andreea Marin, sau de o colectă de cărţi desfăşurată în 2012 pentru dotarea mai multor biblioteci din mediul rural.

Eliza Chirilă, în timpul unei campanii realizate pentru copiii din comuna Bălăceanca împreună cu cei de la Community Aid România (decembrie 2013):

voluntariat

„Voluntariatul nu are vârstă, îl faci după cum simţi. Foarte mulţi percep această activitate spre latura umanitară, însă voluntariat facem şi noi în organizaţia studenţească unde desfăşurăm tot felul de proiecte, sau organizăm conferinţe”, mai spune Eliza Chirilă.

În viitorul nu prea îndepărtat, Eliza se vede la catedră, sau ca mediator, mai nou apărută în peisajul profesiilor juridice. Deocamdată doreşte să-şi finalizeze studiile în ţară, dar nu exclude varianta de a merge în America să studieze pentru un masterat.  

„Trebuie să recunosc că în această perioadă cer sfaturi şi, deşi îmi place foarte mult lumea diplomaţiei, pe care o consider o provocare, mai toţi îmi spun că acest domeniu de activitate nu e pentru vârsta asta, ci trebuie experienţă”.

Mai puteţi citi:

Poveste neobişnuită pentru România: omul care înfrumuseţează un oraş întreg fără să ia un ban de la stat

Attila Szucs are 57 de ani şi şi-a dedicat mai mult de trei sferturi din viaţă plantelor. A învăţat să le îngrijească de la un profesor de biologie de la casa de copii unde a crescut, de atunci trecându-i prin mâini sute de mii de plante.

Cei mai frumoşi români. Ştefan Dărăbuş, maramureşeanul care a schimbat sistemul de protecţie al copiilor

Ştefan Dărăbuş este unul din oamenii care şi-a dedicat întreaga activitate pentru binele semenilor săi. De mai bine de 17 ani se luptă pentru copiii instituţionalizaţi, pentru binele şi viitorul lor. Este directorul Hopes and Homes for Children (HHC) România şi din această postură a avut realizări pe care mulţi dintre noi nici nu le-am visat.

Directorul secţiei de oncologie pediatrică Fundeni Bucureşti: „Nu poţi să fugi de lângă un copil care se transformă în înger“

Aproape de prichindei tunşi zero de mânuţele cărora atârnă încă perfuziile cu citostatice, pe holurile pereţilor coloraţi pe care au fost lipite mesaje stângaci mâzgălite, chiar lângă saloanele celor foarte bolnavi pe a căror ceafă stau scrise „literele“ ultimei operaţii, aici se zbate într-un adevărat război cu moartea Monica Dragomir, şefa secţiei de Oncologie Pediatrică de la Institutul Oncologic Fundeni Bucureşti.

Piatra Neamţ



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite