Un român, negociator de pace, despre atentatele teroriste din Europa: „Teroarea atrage teroare. Iertarea este importantă pentru a curăţa trecutul“
0Sabin Mureşan (37 de ani) a trăit în cele mai fierbinţi zone de război ale Globului şi a încercat să-i ajute pe localnici să comunice, să înţeleagă de unde provin conflictele şi cum pot fi ele oprite. Ştie ce înseamă să trăieşti într-o zonă de conflict, dar şi care ar fi posibilităţile prin care Europa ar putea aplana sau chiar pune capăt conflictului cu comunitatea musulmană.
“Fiecare viaţă e sacră, indiferent în ce trup e purtată. Rasa umană e una singură, iar atacuri sinucigaşe şi inutile precum cele din Bruxelles, Ankara şi Lahore sunt o dovadă că vârsta noastră emoţională, mentală şi spirituală este subdezvoltată raportată la potenţial. Unii dintre noi, indivizi, grupări, state, mai cred că prin violenţă extremă îţi poţi atinge scopurile şi că a ucide semeni, indiferent de motiv, e legitim”, spune Sabin Mureşan.
În opinia negociatorului de pace, sinucigaşii sunt doar în vârful unui aisberg, modelat de politica externă a marilor puteri şi acţiunile economice ale marilor industrii - inclusiv cea de armament.
“Partea invizibilă a aisbergului conţine restul manifestărilor umanităţii. Acolo aş căuta speranţa, creativitatea, nonviolenţa, empatia. O nouă paradigmă, un nou nivel al conştiinţei. Aici e potenţialul de transformare pozitivă pe care îl putem activa, atunci când simţim tristeţe, revoltă şi frică. Pentru a avea pace trebuie să fim şi să facem pact”, spune Sabin Mureşan.
Sabin Mureşan spune că Belgia este unul din producătorii şi comercianţii principali de armament din lume şi că armata belgiană a participat în ultimii ani la atacuri aeriene în zona Orientului Mijlociu, fapt care poate alimenta aversiunea grupărilor radicale.
“Toate aceste traume au probabil încă un impact puternic în conştiinţa şi memoria colectivă. Teroarea atrage teroare. Iertarea este importantă pentru a curăţa trecutul şi a putea construi o altă relaţie cu restul lumii”, este de părere Sabin Mureşan.
Negociatorul de pace crede că introducerea de cursuri de educaţie pentru pace în şcoli ar stimula pe termen lung înţelegerea conflictelor, cu cauze şi soluţii, cunoaşterea şi aplicarea paletei largi de souţii posibile pentru transformarea conflictelor prin mijloace paşnice. Creşterea investiţiei în soluţii militare, în ani în care războiul nu se mai poartă convenţional, nu pare să aducă deloc mai multă securitate, ci din contră, creşte riscul ca orice ţară care participă la agresiunea asupra altui stat, să devină la rândul său ţintă.
“Există organizaţii (ca de exemplu Badael) care lucrează din interior pentru transformarea paşnică a conflictelor în Siria. Există politicieni şi clerici moderaţi care poartă dialoguri şi sunt preocupaţi de o schimbare paşnică. Există informaţi clare în favoarea intervenţilor directe ce pot fi făcute pentru a stopa sursele de finanţare, sprijin politic, militar şi economic, ale grupărilor înarmate. Este nevoie de voinţă de a acţiona strategic în direcţia asta”, consideră Sabin Mureşan.
În toată această nebunie s-ar impune o schimbare de paradigmă la nivel individual şi colectiv.
“Fiecare persoană expusă la frică, tristeţe şi revoltă poate transforma în sine energia negativă în emoţii pozitive. Liderii politici şi religioşi pot organiza evenimente de comemorare şi rugăciune comune multi-religioase şi confesionale. Astfel de momente necesită punţi de umanitate, nu prăpăstii de ură - la nivel concret, de discurs şi acţiune. Iubirea atrage iubire”, este de părere Sabin Mureşan.
În ce priveşte România, aceasta poate juca un rol diferit în regiune, un rol de dialog şi mediere pe niveluri multiple. Diplomaţii români şi societatea civilă pot colabora cu experienţele specifice pe care le au.
“Acest lucru necesită o viziune pe termen lung şi o înţelegere practică a câştigului care vine din acţiuni non-militare de asigurare a securităţii.Cea mai bună siguranţă ţi-o oferă relaţiile funcţionale, ferme şi respectuoase cu vecinii şi alţi parteneri economici, culturali şi politici”, afirmă Sabin.
În ce priveşte promovarea obsesivă a imaginilor şocante de după atentate, acestea crează stress şi panică, pot duce la traume secundare de lungă durată pentru toţi cei care consumă informaţii din mass media. Prin felul în care sunt relatate evenimentele în presa principală, efectele terorii cresc exponenţial.
“Este cel mai bun rezultat pe care l-ar spera orice grupare care intenţionează să răspândească frică în masă. Un procent infim din actele teroriste din Europa ultimilor ani a fost organizat de musulmani. Teroarea a fost răspândită mai ales de grupări radicale de identitate europeană”, a precizat negociatorul de pace.
Va mai recomandam:
Se încarcă comentariile...
