Premieră: Podul pietonal din filmul „Pistruiatul” a intrat în reparaţii capitale. Va avea sistem de încălzire

Unul dintre cele mai vechi poduri pietonale din Oradea, „vedetă” în serialul „Pistruiatul” şi cunoscut sub numele de „Podul intelectualilor”, va avea sistem de încălzire montat în şapă cu rol de anti-îngheţ.

Cablul se fixează în şapă. Foto: Cristina Ghilea/Bihon

În şapa podului s-au fixat, în total, 2.550 de metri de cablu de încălzire, care va fi racordat la sistemul de control și comandă. Potrivit reprezentanţilor firmei care se ocupă de lucrare, alimentarea sistemului se face cu energie electrică din rețeaua orașului. Senzorii de temperatură şi umiditate vor porni automat în momentul apariţiei poleiului. În caz de defecțiune, cu ajutorul unui aparat de detecție a cablului întrerupt, se poate găsi şi repara decopertând doar zona în care se află acesta.

„Sistemul curăță automat podul în caz de polei sau de ninsori abundente și se previne alunecarea și accidentarea pietonilor, dar și acumularea de zăpadă, pentru a evita încărcarea structurii podului”, explică primarul municipiului Oradea, Florin Birta.

Podul din „Pistruiatul”

Pasarela hobanată (n.red. susţinută cu corzi de oţel) are o istorie de peste 150 de ani şi este una dintre cele mai vechi de acest tip din România. El leagă malurile Crişului în zona centrală, facilitând trecerea între zona Facultăţii de Medicină şi cea a Parcului Libertăţii, într-una din cele mai frumoase zone centrale ale oraşului, de unde se poate admira atât peisajul natural al malului Crişului Repede, cât şi arhitectura mai multor clădiri de patrimoniu.

Inițial, podul a fost construit din lemn, în jurul anului 1850, și se numea Podul Paralelor, pentru că la fiecare capăt avea o căsuță cu pușculiță, unde trecătorii trebuiau să plătească „o para”, ca să traverseze, ulterior fiind poreclit „Podul intelectualilor”, nume sub care e cunoscut până azi.

Podul de lemn a rezistat  circa 60 de ani, fiind înlocuit în anul 1910 cu o pasarelă metalică (foto, jos).

Podul de lemn a fost înlocuit, în 1910, cu unul metalic.

Proiectul podului a fost realizat după planurile Fabricii de Poduri Reşiţa şi a Căilor Ferate Austro-Ungare. Simplu, dar elegant, podul a devenit o emblemă a urbei, editurile prezentându-l în cărţi poştale. În perioada interbelică s-a numit Podul Traian, fiind traversat în special de elita oraşului, de scriitorii şi profesorii de la liceul Gojdu, dar şi de cei care mergeau în Parcul Libertăţii, la promenadă.

Sub forma metalică, podul a fost „vedetă” pentru ultima oară într-un episod al serialului „Pistruiatul”. Căci a căzut „victimă” viiturilor din anii ’70 şi a fost demolat în anul 1974. În loc s-a ridicat noul pod, suspendat, cu un singur pilon de susţinere, care a preluat balustradele vechii structuri.

Pasarela hobanată are o lungime totală de 85,85 metri şi două deschideri de 63,75 metri şi 22,10 metri. Lăţimea pasarelei pietonale este de 3,75 metri, fiind alcătuită din traseul pietonal propriu-zis şi două lise de parapet.

În şantier

Podul intelectualilor a intrat în şantier în primăvară, când Primăria Oradea a decis refacerea şi pavarea cu granit a scărilor de acces pe pod, acoperirea cu granit a căii de călcare pe pod, recondiţionarea parapetului metalic şi înlocuirea corpurilor de iluminat cu corpuri de tip LED (randare, jos)

Imagine ilustrativă cu podul reabilitat. Foto: Primăria Oradea

Lucrările sunt în fază avansată, construcţia urmând să fie redată orădenilor săptămâna viitoare.

Luni, constructorii amenajau săptămâna trecută hidroizolația podului și montau stâlpii de pe marginea acestuia, în pregătirea asamblării balustradei. Valoarea totală a lucrărilor de reabilitare este de patru milioane lei plus TVA