Cum erau pedepsiţi consilierii orădeni care nu-şi respectau colegii sau orădenii care ieşeau pe stradă, seara, fără felinar
0
Cea mai reprezentativă clădire din Oradea, Palatul Vulturul Negru, a fost ridicată pe locul unei berării care a adăpostit şi primăria oraşului. Deciziile aleşilor locali din aceea vreme erau destul de aspre, dar şi hilare în acelaşi timp, consilierii fiind aspru amendaţi dacă ieşeau seara din casă fără felinar sau dacă se adresau urât colegilor.
„Dacă o clădire trăieşte atâta timp cât îşi păstrează numele, înseamnă că, în acest caz, începuturile ei pot fi puse în vremuri foarte îndepărtate.” Aşa îşi începe istoricul Liviu Borcea capitolul dedicat Palatului Vulturul Negru, din cartea „Memoria caselor”.
Istoricul povesteşte că pe o hartă a Oradei tipărită în 1665, pe locul unde se află acum palatul, exista un şir de case. După 1700, un fost locotenent în regimentul imperial de dragoni, Balda Janos, reface hanul „Vulturul”, aflat tot aici, ceea ce i-a adus simpatia orădenilor, care l-au şi ales primar. În secolul XVIII localul îşi schimbă denumirea în „Berăria de sub semnul Vulturului” sau „Berăria oraşului”.
“Clădirea în sine era scundă, acoperită cu şindrilă şi-ceva mai puţin obişnuit- era şi...primărie, fiind compusă din trei camere. Ridicată în inima oraşului Nou, a devenit probabil, sediu de primărie a acestei zone, odată cu alegerea ca primar a deja amintitului Bala Janos”, notează istoricul Liviu Borcea.
Palatul Vulturul Negru
Amenzi pentru înjurături
Clădirea avea trei camere, iar alegerea lui Balda ca primar a transformat una din camere în sediul primăriei. A treia cameră a devenit prăvălia oraşului.
“Întrucât, în primii ani după alungarea administraţiei turceşti, oamenii erau foarte săraci, celor trei încăperi li s-au dat destinaţii foarte precise: una era sală de consiliu, a doua era localul berăriei oraşului, iar a treia, situată chiar pe colţul de la intersecţia Pieţei Unirii cu strada Independenţei-prăvălia oraşului”, precizează istoricul orădean.
În 1753, imobilul se extinde şi se creează astfel baza pe care a fost construit ulterior palatul. Liviu Borcea aminteşte în cartea sa evenimente memorabile legate de vechea clădire. El povesteşte despre deciziile hilare luate de consilierii locali, în imobilul care adăpostea cârciuma, primăria şi prăvălia oraşului. Aleşii urbei au decis acolo că acei consilieri care se adresează urât unui coleg să fie amendaţi sau daţi afară din consiliu, orădenii nu aveau voie să iasă din casă fără felinar, după ora 20.00, iar funcţionarii primăriei care intrau în cârciumi îşi pierdeau jumătate din salariul pe un an.
“Niciun consilier nu avea voie să adreseze vreunui coleg cuvinte necuviinvioase, în caz contrar, fiind supus unei pedepse băneşti sau existând posibilitatea de a-şi pierde funcţia. Nimeni nu avea voie să circule pe uliţele târgului fără felinar, iarna după ora 8 seara, sub pedeapsa a 12 criţari. Mai mare era această pedeapsă dacă funcţionarii primăriei intrau într-o cârciumă: 12 florini renani (aproximativ jumătate din retribuţia anuală a celui în cauză). Fiecare stăpân era dator a anunţa schimbarea servitorului, etc” scrie istoricul Liviu Borcea.
După 1784 clădirea începe să găzduiască spectacole de teatru în germană şi maghiară, iar după ce este extinsă în 1807, baluri şi petreceri.
Vă mai recomandăm:
FOTO Cum arată primele picturi originale ale Palatului Vulturul Negru, simbolul oraşului Oradea
Se încarcă comentariile...
