ANAF, blocat total în cazul recuperării banilor dați fraţilor Micula. Instanța a suspendat şi executările silite din viitor

Judecătoria Beiuş a suspendat toate acţiunile pentru recuperarea celor 395 milioane de euro plătiți de Guvern firmelor fraţilor Micula, nu doar executările silite pornite deja împotriva firmelor lor, ci și pe cele viitoare.

Fraţii Ioan (dreapta) şi Viorel Micula pot sta liniştiţi

Este vorba despre procesele declanşate de avocaţii magnaţilor şi a opt firme din Grupul European Drinks & Food după ce, începând din martie anul trecut, ANAF a încercat în mai multe rânduri să îi execute silit pentru recuperarea despăbugirilor plătite în 2019 de Guvernul Orban.

Banii s-au plătit în urma celebrului proces pierdut de România în favoarea fraţilor Micula la Tribunalul de Arbitraj de la Washington, unde aceştia au reclamat că Statul român le-a provocat pierderi substanţiale după ce a anulat facilităţile acordate investitorilor din zonele defavorizate în perioada aderării la Uniunea Europeană.

Executaţi doar pe hârtie

Despăgubirile au fost plătite în întregime în decembrie 2019, însă au fost considerate de către Comisia Europeană un ajutor de stat ilegal, comisia cerând României să recupereze banii, decizie contestată de magnaţi şi care acum se află în analiză la instanţele europene.

Între timp, însă, ANAF a pornit, începând din martie 2022, mai multe proceduri de executare silită împotriva celor doi magnaţi şi firmele Multipack SRL, European Food SA, Starmill SRL, Scandic Distilleries SA, Transilvania General Import Export SRL, West Leasing SRL, Rieni Drinks SA respectiv European Drinks SA. 

Niciuna nu a putut fi pusă în aplicare, căci actele au fost imediat atacate în instanţă de avocaţii magnaţilor.

Fisc: Decizia CE este obligatorie

În total, potrivit portalului instanţelor de judecată, în ultimul an, fraţii Micula au avut șase astfel de procese, în care contestau actele de executare silită sau solicitau suspendarea provizorie a aplicării acestora. 

În toate acţiunile, ANAF a invocat că decizia CE este obligatorie pentru toate organele statului, inclusiv pentru instanţele acestuia, însă avocaţii magnaţilor au susţinut că actul este supus controlului instanţelor, iar până la un verdict definitiv, executarea silită a firmelor pe care le deţin, nu doar că le încalcă dreptul la proprietate, ci le provoacă daune şi le bagă în insolvenţă firmele, lăsând mii de oameni fără locuri de muncă.

Scrisoarea rătăcită

În mod exceptional, în dezbaterile de la Judecătoria Beiuş au intervenit cu observaţii şi juriştii Comisiei Europene, în calitate de “amicus curiae”, adică prieten al instanţei, termen aplicat unor persoane ori organizaţii care nu au interes în cauză, dar care pot oferi informaţii folositoare. Însă scrisoarea CE a fost ataşată din greşeală la un alt dosar, şi a fost găsită abia după două săptămâni.

Oricum, sfaturile n-au fost luate în considerare, căci cele trei judecătoare care au soluţionat cererile de suspendare a executărilor silite au dat câştig de cauză milionarilor, susţinând aceeaşi variantă:  ANAF poate aştepta cu executarea silită, până la un verdict definitiv al instanţelor europene, căci legalitatea Deciziei CE nu a fost stabilită definitiv, iar dacă va fi anulată, executarea silită începută de Statul Român va rămâne fără fundament, din simplul motiv că datoria va dispărea.

"Instanţa apreciază oportun la acest moment suspendarea provizorie a executării silite pornită de intimate", căci ea "ar crea grave prejudicii, cu posibila intrare în faliment, indisponibilizarea unui număr mare de angajaţi, neplata furnizorilor, împrejurare ce ar putea avea consecinţe în plan social şi ar duce la imposibilitatea de a-şi mai desfăşura activitatea". 

Mai mult, una dintre judecătoare a dispus inclusiv suspendarea “oricăror alte acte viitoare emise pe perioada suspendării provizorii”. La cererea ANAF de a lămuri termenul vag de “acte viitoare”, precizarea a venit în martie, anul acesta, când instanţa a explicatat că “prin expresia alte acte viitoare emise pe perioada suspendării provizorii se înţelege acte de executare silită”. Pe româneşte, până la un verdict definitiv al instanţelor europene, Fiscul nu-i mai poate executa silit pe fraţii Micula.

Fraţii Micula au contestat la Tribunalul European decizia Comisiei Europene prin care se cerea Statului român să recupereze banii de la ei, iar pe 18 iunie 2019 Tribunalul a desfiinţat-o, invocând că CE "a făcut uz retroactiv de competenţele sale pentru fapte care erau anterioare aderării României la UE la 1 ianuarie 2007".

CE a sesizat însă Curtea Europeană de Justiţie a UE (CJUE), care pe 25 ianuarie 2022 a anulat hotărârea Tribunalului UE din 18 iunie 2019 şi a dispus rejudecarea cazului, arătând în esenţă că instanţa a făcut o eroare atunci când a contestat competenţa Comisiei de a analiza, "în lumina dreptului ajutoarelor de stat, despăgubirea plătită unor investitori suedezi de către România în executarea unei hotărâri arbitrare", iar în plus a analizat un singur motiv din cele opt invocate în favoarea lor de reclamanţi. "Prin urmare, se cere analizarea tuturor argumentelor", se precizează în Hotărârea CJUE.

Procesul s-a reluat, deci, la Tribunalul European, unde, încă, nu s-a pronunţat o nouă decizie.

Europa ne critică

În acest timp, Statul român primeşte critici vehemente din partea Comisiei Europene, pentru incapacitatea de a rezolva problema.

„Această suspendare contravine obligaţiei de a asigura executarea imediată şi efectivă a deciziei Comisiei privind recuperarea. Prin urmare, serviciile Comisiei reamintesc României obligaţia sa de a efectua toate demersurile necesare pentru a asigura executarea imediată şi efectivă a deciziei Comisiei", se arată într-o scrisoare trimisă Guvernului român de CE.