Tradiţii la Moşii de Iarnă. Ce se dă de pomană în ziua premergătoare Înfricoşătoarei Judecăţi

0
Publicat:
Ultima actualizare:

În acest an, Moşii de Iarnă sunt prăznuiţi pe 10 februarie. Tradiţia spune că de această zi sunt legate mai multe ritualuri de pomenire a morţilor.

În sâmbăta de dinaintea duminicii Înfricoşătoarei Judecăţi, creştinii ortodocşi îşi pomenesc morţii. Tradiţional, această zi mai este numită şi „Moşii de iarnă“, „Sâmbăta morţilor“ sau „Sâmbăta piftiilor“. Bătrânii povestesc că în această zi sufletele morţilor vin pe pâmânt şi se „hrănesc“ cu mirasma bucatelor pe care credincioştii le pregătesc în amintirea lor.

Obiceiul cere ca în această zi să se dea de pomană plăcinte, vin, colivă, colaci, fructe, dar şi bucate calde precum şi lumânări aprinse. În unele zone se mai împart plăcintele cu brânză, produsele lactate, sarmalele, răciturile, piftia, colacii cu miere şi nuci. „Când eram mică ţin minte că la Moşii de Iarnă se dădea de pomană un ou fier şi un colac. Mai apoi au apărut bucatele calde- pilaf sau sarmale. Se spune că se dau calde ca să încălzească sufletul celor trecuţi Dincolo. Tot la Moşii de Iarnă se mai dă de pomană piftie, iar dacă nu o mănânci toată şi o laşi pe o altă zi se spune că tot anul ai să tremuri ca piftia. Toate bucatele de pomană se pun în vase noi“, îşi aminteşte Sabina, o gospodină dintr-un sat al Moldovei.

În ziua Moşilor de Iarnă se merge la biserică la slujbă, apoi la cimitir cu bucatele de pomană. Acolo, potrivit tradiţiei, se aprind cel puţin două lumânări pentru fiecare „strămoş“ pomenit. De asemenea, în Ziua Moşilor nu se lucrează.

Ziua mai este cunoscută şi ca „Sâmbăta Părinţilor“ dinaintea lăsatului de sec. Practic, din duminica Înfricoşătoarei Judecăţi, marcată în acest an pe 11 februarie, începe şi postul la carne. În această duminică, în biserici se citeşte, la Sfânta Liturghie, fragmentul privind Judecata de Apoi. Urmează o săptămână în care se mai pot consuma produse din lapte, iar apoi se intră în Postul Paştelui.
Totodată, Moşii de Iarnă marchează începutul sâmbetelor morţilor, în număr de şapte, care se vor încheia cu Sâmbăta lui Lazăr, înainte de Săptămâna Mare sau Săptămâna Patimilor dinaintea Învierii. Folcloristul Simion Florea Marian menţiona în lucrarea „Trilogia vietii“, „că pe tot parcursul anului, în spaţiul românesc există 20 de zile de Moşi“.

Pe 10 februarie, creştinii ortodocşi îl sărbătoresc şi pe Sfântul Mucenic Haralambie, cunoscut ca un tămăduitor de boli. În Iaşi, există o singură biserică cu hramul Sfântului Haralambie. Biserica aflată pe strada Octav Botez a fost ridicată între anii 1799 şi 1804.

 

Iaşi



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite