Portret/Nicolae Hurduc, chimistul dedicat muncii de cercetare

0
0
Nicolae Hurduc
Nicolae Hurduc

Într-un top realizat la începutul anului 2009, specialistul în chimie se afla pe locul 55 între primii 200 de români ale căror articole au avut impact internaţional.

Cu mamă chimist şi tatăl medic, ajuns la vârsta unei alegeri, Nicolae Hurduc a oscilat între cele două domenii. Şi-a dat însă seama că înclinaţiile sale erau spre partea tehnică. În plus, obţinuse rezultate bune în liceu la olimpiadele de chimie.

Două motive care l-au mobilizat să meargă la facultate în această a doua direcţie. „Nostalgia pentru medicină a rămas însă, fapt pentru care în cercetările actuale o îmbin cu chimia“, spune specialistul ieşean.

Este cotat la nivel internaţional

La începutul anului trecut, Asociaţia „Ad Astra“ a realizat un top cu primii 200 de români ale căror cercetări sunt recunoscute internaţional, în perioada 1975-2008. Nicolae Hurduc este plasat pe locul 55 şi al nouălea între specialiştii ieşeni.

Dovada prestigiului sunt cărţile publicate, cele peste 130 de articole de specialitate scrise, cele în jur de 250 de conferinţe şi comunicări ştiinţifice susţinute în ţară şi în străinătate, numeroasele stagii efectuate în universităţi prestigioase din lume şi calitatea de membru în multe societăţi ştiinţifice internaţionale.

Situaţia dramatică pe care o traversează învăţământul l-a alarmat pe profesorul universitar şi l-a provocat să ia atitudine. Mai întâi, din momentul înfiinţării Forumului Academic Român, în 2004 şi până în 2009, Nicolae Hurduc a deţinut funcţia de preşedinte. Acest ONG are rolul de a monitoriza învăţământul universitar. „Sistemul educaţional este într-o situaţie critică. Imediat nu se văd consecinţele, dar se impune modernizarea. Am totuşi îndoieli că se mai poate face ceva aici“, afirmă cercetătorul.

Pregăteşte reforma educaţiei

De curând, a postat pe un blog public o scrisoare prin care atrage atenţia asupra necesităţii unei reforme în învăţământul universitar. Dar se gândeşte să-şi reformuleze intenţiile, căci nu de modernizare poate fi vorba acum, ci de pregătirea unei stabilizări a sistemului educaţional.

„Decizia trebuie să vină de la Ministerul Educaţiei. Reforma nu poate fi făcută din interiorul sistemului, format în majoritate din cadre didactice neperformante şi din studenţi slab pregătiţi. Deşi, ideal, e să se realizeze din ambele direcţii“, adaugă profesorul. Cercetătorul consideră că această criză financiară ar putea ajuta la aşezarea sistemului educaţional pe principii normale. El crede că disponibilizările din învăţământul preuniversitar sunt benefice deoarece elimină din şcoli cadrele didactice slab pregătite.

Nicolae Hurduc ştie că performanţa cere bani şi condiţii de lucru. E lucru clar că tinerii excepţionali, în majoritate, pleacă să profeseze în străinătate.

„Până sistemul nu va fi finanţat cum trebuie, nu se va rezolva problema performanţei. Dar e drept şi că investiţiile mari făcute între 2006-2008, pe lângă progrese, au însemnat şi o risipire puternică“, încheie cercetătorul.

Profil

Născut: 28 mai 1956, Iaşi.
Studii: Doctor în Chimie al Universităţii Tehnice „Ghe. Asachi“ din Iaşi.
Familie: Căsătorit, are un băiat.

Întrebare şi răspuns
Care sunt cercetările la care lucraţi?
Lucrez în domeniul polimerilor termo şi foto-sensibili, care pot fi aplicaţi în cercetările biomedicale. E vorba de imobilizare şi eliberare controlată de medicamente, nanomanipulare de biomolecule (ADN sau proteine). A doua direcţie de aplicabilitate este stocarea energiei solare şi identificarea produşilor chimici periculoşi. E un proiect de cercetare comun cu Comisariatul de Energie Atomică din Franţa. Un alt proiect este cel cu Universitatea Paris VI, în domeniul materialelor cu organizare supramoleculară controlată.

Ce-i place
Pasiunea fundamentală a lui Nicolae Hurduc rămâne chimia. Se declară de aceea un individ fericit, între puţinii care se duc la serviciu din plăcere. Consideră acest fapt un „cadou“ pe care i l-a făcut viaţa. Vara îi place să pescuiască păstrăv, un pescuit activ, pe care-l practică şi pentru a admira peisajul.

Ce nu-i place
Ceea ce-l deranjează pe profesorul universitar este faptul că tinerii de astăzi au o atitudine de „indivizi înfrânţi“, resemnaţi. Îi displace că s-a generalizat conceptul „minimei rezistenţe“ la orice. De ceea ce se întâmplă în ţară se face vinovată lumea politică, dar, într-o oarecare măsură, crede cercetătorul, societatea civilă are vina ei.

Iaşi


Ultimele știri
Cele mai citite