Pastile colorate cu vişine sau coacăze, la Iaşi

Coacăzele, vişinele, afinele sau fructele de soc ar putea deveni surse pentru viitoarea generaţie de coloranţi farmaceutici din ţară.

Cercetătorii de la Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară au cercetat potenţialul colorant al acestora. Ar rezulta, aşadar, pastile-minune, fără excipienţi dăunători şi care şi-ar păstra principiile biologice active chiar şi după perioade mai lungi.

Răzvan Filimon este unul dintre doctorii din cea mai tânără generaţie de la prestigioasa universitate ieşeană. Tema tezei acestuia de se înscrie în ansamblul cercetărilor realizate pe plan mondial cu privire la dezvoltarea sectorului de obţinere a alimentelor cu beneficii pentru sănătate (alimente funcţionale), fiind rezultatul apariţiei în societatea contemporană a unui nou concept privind rolul alimentelor în asigurarea sănătăţii umane şi reducerea riscurilor de îmbolnăvire pentru consumatori.

“În ultimii ani, a devenit o provocare pentru industria alimentară identificarea unor noi surse vegetale eficiente de pigmenţi, non-toxice şi non-poluante, în scopul înlocuirii coloranţilor sintetici, utilizaţi în prezent pe scară largă, datorită stabilităţii lor şi a preţului scăzut. Lucrarea are ca scop studiul pigmenţilor antocianici, compuşi cu o valoare funcţională semnificativă, din fructele unor specii horticole recoltate din zona de nord-est a României, arealul localităţii Iaşi, în anii de studiu 2010 şi 2011.

Studiile au fost efectuate asupra unor produse horticole cu un potenţial antocianic ridicat, mai puţin studiate în ţara noastră, precum fructele de soc, dude negre, coacăze negre, sau specii cu perioada limitată de consum în stare proaspătă, dar cu un potenţial funcţional dovedit prin cercetări anterioare, datorat în mare proporţie compoziţiei chimice. De asemenea, a fost colectată tescovina provenită în urma vinificării strugurilor negri, în vederea determinării conţinutului antocianic şi a randamentului de recuperare a acestor compuşi cu rol bioactiv din materialul oenologic prelucrat”, explică Răzvan Filimon.

Cercetare pe cireşe, dude, coacăze şi soc

Astfel, pentru efectuarea determinărilor experimentale au fost selectate şase specii horticole, şase soiuri de cire, pentru a acoperi cât mai bine varietatea de forme existentă în cadrul speciei, trei soiuri de cireşe dulci: Van, Stella, Maria, două elite hibride de cireş: Oana şi Radu şi un soi de cireşe amare: Amar de Maxut, cultivate în poligonul experimental al S.C.D.P. Iaşi, patru soiuri de vişin: Engleze timpurii, Meteor Korai, Crişane 2 şi Mocăneşti 16, cu aceeaşi proveninţă ca şi în cazul cireşelor, dude negre, provenite din zona Copou Iaşi, ferma „Vasile Adamachi”, două soiuri autohtone de coacăze negre, mai nou introduse în sortiment, Abanos şi Ronix, cultivate în câmpul didactic-experimental al U.S.A.M.V. Iaşi, două provenienţe de soc european, fructele fiind recoltate din zona Copou, Iaşi, amplasată în partea de nord a localităţii şi pădurea Cetăţuia, situată în zona de sud, trei soiuri de viţă de vie, un soi autohton: Fetească neagră şi două soiuri cosmopolite: Merlot şi Cabernet Sauvignon. De asemenea, cercetătorul de la Agronomie a recuperate şi utilizat tescovina rezultată în urma proceselor de vinificaţie, atât în stare proaspătă cât şi după uscare.

“Cantităţile importante de antociani identificate în fructele speciilor analizate, justifică extracţia acestor compuşi fenolici din materialul considerat şi demonstrează faptul că fructele provenind din arealul municipiului Iaşi, atât în stare proaspătă cât şi uscată, sau ca deşeuri în urma prelucrării acestora, reprezintă surse valoroase şi accesibile de pigment, cu un imens potenţial funcţional, cu utilizare în industria alimentară şi farmaceutică”, susţine tânărul doctor.

Astfel, aceştia pot înlocui cu succes compuşii de sinteză, extractele obţinute păstrându-şi proprietăţile biologic active, chiar şi după perioade lungi de păstrare.