ÔÇ×Ia┼čul sau Ia┼čiul?ÔÇť - o disput─â lingvistic─â istoric─â ├«ntre nordul ┼či sudul ┼ú─ârii, tran┼čat─â de speciali┼čti dup─â principiul ÔÇ×uzul face normaÔÇť

0
0

Cum se pronun┼ú─â articulat corect numele ora┼čului Ia┼či s-a transformat de-a lungul timpului ├«ntr-un ÔÇ×r─âzboiÔÇť, purtat la nivel popular ┼či chiar academic, ├«ntre moldoveni ┼či d├ómbovi┼úeni. Lingvi┼čtii consulta┼úi de ÔÇ×Adev─ârulÔÇť au ├«ncercat s─â tran┼čeze disputa.

At├ót normele academice ├«n vigoare, c├ót ┼či scrierea folosit─â ├«n sudul ┼ú─ârii favorizeaz─â, pentru articularea hot─âr├ót─â la cazul nominativ, varianta "Ia┼čiul".┬á

ÔÇ×Unele substantive proprii pluralia tantum manifest─â tendin┼úa de refacere a unei forme de singular (marcate de articolul definit), adecvate specificului individualizator al numelor proprii: Bucure┼čtiul/Bucure┼čtii, Ia┼čiul/Ia┼čii, Pa┼čtele/Pa┼čtii etc. [...]", este men┼úionat ├«n Gramatica Academiei, 2005, vol. I, p. 123.

Cu toate acestea, majoritatea moldovenilor consider─â o blasfemie folosirea altei variante de articulare, ├«n afar─â de "Ia┼čul". Cei mai importan┼úi lingvi┼čti din Capitala Moldovei concord─â ├«n argumenta┼úii potrivit c─ârora "revolta" popular─â local─â este justificat─â.

Pentru a explica de ce privilegiaz─â varianta "Ia┼čul", lingvistul Stelian Dumistr─âcel, profesor universitar doctor ├«n cadrul Departamentului de Jurnalistic─â ┼či ┼×tiin┼úele Comunic─ârii de la Universitatea ÔÇ×Al. I. CuzaÔÇŁ Ia┼či ┼či ┼čef al Departamentului de Dialectologie din cadrul Institutului de Filologie Rom├ón─â ÔÇ×A. PhilippideÔÇŁ, filiala Ia┼či, citeaz─â un principiu enun┼úat de marele lingvist rom├ón Eugen Co┼čeriu: "├Än lingvistic─â, vorbitorul este m─âsura tuturor lucrurilor. Lingvistul nu trebuie s─â uite niciodat─â c─â limbajul func┼úioneaz─â prin ┼či pentru vorbitori, nu prin ┼či pentru lingvi┼čti".

image

"Din cauz─â c─â localnicii (ca to┼úi moldovenii) nu pronun┼ú─â ┬ź├«nmuiat─â┬╗ (nici) consoana ┼č, forma curent─â ├«n vorbire este Ia┼č (de┼či se scrie Ia┼či). Pornind de la pronun┼úie, ├«n scriere, forma articulat─â a devenit Ia┼čul, ca ├«n numele revistei ┬źIa┼čul literar┬╗. C├«nd, recent, pe afi┼če diverse apare Ia┼čiul (... ospitalier, s─â zicem), lumea cultural─â din capitala Moldovei protesteaz─â ca la o anomalie!ÔÇť, scrie profesorul Stelian Dumistr─âcel ├«ntr-un articol publicat ├«n nr. 178, ianuarie 2014, al revistei "Timpul".

Cercet─âtorul ie┼čean constat─â, cu umor fin, c─â niciun moldovean autentic nu s-ar ├«ncumeta s─â scrie sau s─â pronun┼úe "Ia┼čiului". Aceasta deoarece i s-ar p─ârea c─â seam─ân─â cu d├ómbovi┼úenii care pronun┼ú─â ┼čiah ├«n loc de ┼čah.

"Iat─â ┼či alte enun┼úuri cu aceea┼či form─â: ┬źS─ârb─âtorile Ia┼čului 2013┬╗; printre manifest─âri, ┬źNoaptea alb─â a Ia┼čului┬╗; s-a publicat ┼či ┬źHarta S─ârb─âtorilor Ia┼čului┬╗, dup─â cum a existat ┼či ┬źSpotul oficial al S─ârb─âtorilor Ia┼čului┬╗. Dar, ├«n textul ┼čtirilor despre ora┼čul nostru publicate ├«n ziare din Bucure┼čti, vom ├«nt├«lni curent forma de genitiv Ia┼čiului, ca ┼či cum ni s-ar corecta o anumit─â gre┼čeal─â (de tipul copil, nu copchil)", adaug─â Stelian Dumistr─âcel (foto dreapta) ├«n articolul din revista "Timpul".

Este ÔÇ×corect─âÔÇŁ forma Ia┼čul sau Ia┼čii?

Cea de-a doua form─â este cea originar─â, reprezent├«nd echivalarea ├«n limba rom├ón─â a formei gramaticale ce apare ├«n documentul primei atest─âri a numelui, redactat ├«n slavon─â, dat├«nd din 1408. De altfel, a┼ča se scria p├«n─â ├«n secolul al XIX-lea.

"Cit─âm c├«teva titluri de notorietate, ale lui Alecsandri, "Ia┼čii ├«n 1844, o fiziologieÔÇŁ, ┼či Ia┼čii ├«n carnaval (1845), o comedie, sau "Magaziile (magazinele) Ia┼čilor" , o prezentare de factur─â publicitar─â a lui C. Negruzzi (1846). Ast─âzi, istoricii ┼či oamenii de cultur─â inspira┼úi de ace┼čtia sus┼úin folosirea exclusiv─â a formei Ia┼či, pe care mai ales primii o promoveaz─â ┼či ├«n titluri de opere", mai scrie Stelian Dumistr─âcel ├«n "Timpul".

Cu toate acestea se pot constata ┼či u┼čoare forme de incoeren┼ú─â discursiv─â ap─ârute ├«n scrierile unor oameni de cultur─â ie┼čeni.

"Tradi┼úia cultural─â este p─âstrat─â ┼či de titlul albumului semnat de Valentin Ciuc─â, "Ia┼čii, ├«ntre medieval ┼či modern" (2008), dar, culmea ironiei, apari┼úia editorial─â a fost anun┼úat─â ┼či comentat─â ├«n ziare sub enun┼úul ÔÇ×Manual de iubit Ia┼čulÔÇŁ! Diferite oscila┼úii s├«nt prezente ┼či ├«n titlurile c─âr┼úilor unui monograf sui-generis al ora┼čului, Ion Mitican: "Cu Mihai Eminescu ┼či Ion Creang─â prin T├«rgul Ie┼čilor" (1990), "Cu Ia┼čii m├«n─â-n m├«n─â" (1997, ├«n colaborare cu C. Ostap), dar "Ia┼čul ├«ntre adev─âr ┼či legend─â" (2000, cu acela┼či colaborator), dup─â cum emisiunea unui post de televiziune av├«ndu-l ca invitat pe I. Mitican era titrat─â "Ia┼čul lui Mitican". A┼čadar, ast─âzi, Ia┼čii, ca nume al ora┼čului, pare s─â reprezinte o form─â u┼čor arhaic─â, respectiv o selec┼úie ┼či o preferin┼ú─â de coloratur─â elitist─â", comenteaz─â Stelian Dumistr─âcel.

Contraexemplu: Hu┼čii, nu Hu┼čul

Pentru a explica cel mai bine cum uzul a ajuns s─â fac─â norma ├«n cazul articul─ârii numelui propriu Ia┼či, Stelian Dumistr─âcel vine cu un exemplu concludent, toponimul Hu┼či, aproape identic din punct de vedere etimologic cu cel al cazului ├«n discu┼úie: "De┼či este vorba de pronun┼úarea moldoveneasc─â a aceluia┼či sunet, nimeni n-ar scrie Hu┼čul (genitiv Hu┼čului), ci doar Hu┼čii, (episcopia) Hu┼čilor. Dar nimeni nu ne mai poate... ├«ntoarce de la ÔÇ×Ia┼čul nostru dragÔÇŁ (impus─â de uz). Forma ÔÇ×Ia┼čii no┼čtri dragiÔÇŁ ne d─â doar impresia unui plural cumva suspect!".

George Pruteanu a privilegiat varianta Ia┼čul

O p─ârere similar─â ├«n cazul pronun┼úiei numelui ora┼čului Ia┼či a enun┼úat ┼či regretatul lingvist George Pruteanu

"Din punctul de vedere istoric (etimologic), /Ia┼či/ e un plural (numele deformat al unei str─âvechi popula┼úii sarmatice, /iazygii/). Dar, ca ┼či ├«n alte c├«teva cazuri (/Bucure┼čti / Bucure┼čtii / Bucure┼čtiul , Gala┼úi / Gala┼úii / Gala┼úiul/), bunul-sim┼ú comun accept─â greu ideea de plural, care d─â impresia c-ar fi mai multe localit─â┼úi ├«ntr-una. De aceea, de┼či persist─â ┼či formele articulate de plural, gramaticienii (ex.: Al. Graur, /Pu┼úin─â gramatic─â/, Ed. Acad. RSR, Buc., 1988, p. 45; Mioara Avram, /Gramatica pentru to┼úi/, Ed. Humanitas, Buc., 1997, p. 57) recomand─â singularul. ├Än privin┼úa formei /Ia┼čul/, e o chestiune de fonetic─â la mijloc. Lipsa unui semn pentru ÔÇťi scurtÔÇŁ* (s-a pledat pentru el!) ar fi dus la o pronun┼úie gre┼čit─â a cuv├«ntului /Ia┼č/**/iul/, la fel ca /sa┼č_i_ul/ sau /scat_i_ul/. De aceea s-a eliminat i-ul, iar aceast─â form─â are ┼či o bun─â tradi┼úie ├«n urm─â: publica┼úii cu lung─â existen┼ú─â au purtat titlurile: /Flac─âra Ia┼čului, Ia┼čul literar/", a scris George Pruteanu ├«ntr-un articol publicat pe blogul personal ├«n februarie 2008.

Mai puteţi citi:

Originalitate ┼či eficien┼ú─â. Lec┼úia de Rom├ón─â predat─â pe Facebook de o t├ón─âr─â profesoar─â din Ia┼či a str├óns peste 1.000 de share-uri ┼či alte sute de like-uri

Ia┼čiul, ora┼čul cartierelor-pod. Afl─â legendele urbane care le asociaz─â cu prostituate ┼či decapit─âri

Uria┼ča din Cimitirul Eternitatea. Legenda care a fascinat Ia┼čiul GALERIE FOTO

Labirintul misterios de 600 de ani de sub Palatul Culturii FOTOGALERIE

Legenda "statuii u┼č─ârnice" din centrul Ia┼čiului. Afl─â ce ascunde sub soclu FOTO

Legenda care a ├«nsp─âim├óntat Ia┼čiul. Povestea ultimului c─âl─âu al Moldovei GALERIE FOTO



Ultima or─â

adevarul de weekend jpeg anunt adevarul jpeg

Cele mai citite