Iaşi: Victimele de lux ale crizei îşi încearcă şansa la recalificare

Cursurile de frizer-coafor sunt cele mai solicitate de şomeri care se recalifică

Sute de moldoveni cu studii superioare au rămas pe drumuri în ultimii ani după restructurări. Dacă unii dintre aceştia s-au mulţumit fie să stea acasă şi să primească indemnizaţiile de şomaj, fie să-şi caute un job în acelaşi domeniu de activitate, alţii au ales să înveţe alte meserii.

Centrul de Formare Profesională al Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă (AJOFM) Bacău este ultima speranţă pentru mulţi dintre cei care şi-au pierdut în ultimii ani serviciul. În tabăra celor neînvinşi de criză a ales să adere şi Corina Cornea (42 de ani).

Absolventă a Facultăţii de Studii Economice, băcăuanca a lucrat 22 de ani în domeniul bancar, iar acum s-a aşezat din nou în bancă pentru a învăţa o meserie. „Mi-am pierdut serviciul la începutul acestui an. A fost o concediere colectivă şi trebuia să fac ceva. M-am înscris la un curs de coafură - frizerie- manichiură - pedichiură mai mult ca să mă redescopăr. Şi nu mi-a fost greu pentru că a fost o pasiune suplimentară“, spune Corina.

Muncea zece ore pentru 600 de lei

Acest domeniu se pare că atrage din ce în ce mai multe moldovence disponibilizate. Şi în Neamţ o studentă la Facultatea de Drept se gândeşte deja să lucreze în alt domeniu. Elena Maftei s-a înscris la Drept şi şi-a pus toate speranţele în cariera de avocat. Însă, deşi n-a terminat încă facultatea, şi-a dat seama că ar avea prea mult de aşteptat pentru a realiza un venit satisfăcător din profesia aleasă.

„Până ce ajungi să-ţi faci un nume banii sunt puţini şi nu prea reuşeşti să faci ceva cu ei. Atunci m-am gândit că trebuie să găsesc o soluţie salvatoare. M-am înscris la cursuri de coafură şi frizerie. Durează mult mai puţin decât facultatea şi, la final, am o diplomă recunoscută de Ministerul Muncii“, spune Elena Maftei. La facultate nu vrea să renunţe, însă nu crede că va profesa vreodată. „De plătit o plătesc şi vreau să o duc până la capăt, dar sunt conştientă că tot din coafură voi câştiga mai bine. Am vrut să-mi deschid propriul salon, dar m-ar costa prea mult, aşa că, fie caut să mă angajez în ţară, fie plec în străinătate şi găsesc un serviciu în domeniu“, spune Elena Maftei.

Unii dintre moldoveni aleg chiar să facă o a doua facultate pentru a-şi asigura un loc de muncă şi un venit stabil. Acesta este şi cazul botoşănencei Anei Maria Cluciunuc, absolventă a Facultăţii de Geografie, care predă gimnastica acum.

Predă gimnastica

„Am absolvit Facultatea de Geografie la Iaşi. Fiind mică de statură n-am vrut să lucrez cu copiii mai mari şi nu am intrat în învăţământ sau turism. Am căutat un loc de muncă şi am găsit un job ca instructor de gimnastică la Asociaţia Arlechin. Eu am făcut gimnastică cât am fost mică şi mi-a fost uşor, dar acum voi urma cursurile Facultăţii de Sport pentru a obţine calificarea maximă în domeniu“, a precizat Ana Maria Cluciunuc.

Suceveanca Irina Şalgău este specializată în confecţii şi a lucrat în domeniu aproape şase ani, însă din cauza salariului şi a condiţiilor de muncă a renunţat şi vrea să devină coafeză, urmând cursuri la AJOFM Suceava. „Mi-a plăcut meseria, însă ocupa foarte mult timp. Munceam de dimineaţă de la 6.00 până după-masă la ora 16.00 pentru un salariu de 600 lei. Nu reuşeam nici să mă duc să-mi iau copiii de la cămin“, spune aceasta. Astfel, a ales să se reprofileze şi s-a înscris din luna februarie la aceste cursuri. „Mi-a plăcut dintotdeauna să aranjez părul. Am încă şase surori şi noi între noi ne aranjam mereu părul când eram mici, iar pe lângă asta tatăl meu este frizer. Cred că moştenesc pasiunea de la el“, a completat Irina Şalgău.

Vânzătoare absolventă de Hidrotehnică

Vasluiul este unul din judeţele-problemă ale Moldovei în ceea ce priveşte rata şomajului. Cu un procent de peste 9%, aceasta este printre cele mai ridicate din regiune. Mii de vasluieni au rămas fără serviciu, unul dintre aceştia fiind şi Ana-Maria Visnicean. Tânăra a absolvit acum 2 ani Facultatea de Hidrotehnică din cadrul Universităţii „Gheorghe Asachi“ din Iaşi, profilul Îmbunătăţiri Funciare şi Dezvoltare Rurală.

„Mi-am depus CV-uri pe diferite site-uri de recrutare în speranţa că voi fi sunată să merg la interviu, dar n-am primit niciun răspuns“, se plânge vasluianca. Condiţionată de greutăţile financiare, tânăra a ales să rămână în Iaşi şi să lucreze la un magazin non-alimentar pentru câteva sute de lei pe lună, nerenunţând, însă, la ideea de a deveni inginer.

Şi-a început propria afacere după o lună de şomaj

După ce a lucrat ani întregi alături de tatăl său la fostul Combinat de Utilaj Greu, Mihai Buruiană (foto) a rămas fără serviciu. Ajutat de soţie, acesta şi-a deschis o sală de exerciţii fizice, pasiune pe care cei doi au avut-o încă de pe băncile facultăţii pe care au absolvit-o împreună. Ieşeanul a fost unul dintre sutele de disponibilizaţi de la compania ieşeană în ultimii ani, pe principiul „ultimul venit - primul plecat“. Ani întregi a trudit ca electrician la fostul colos al economiei locale, până când, în urmă cu mai bine de un an, a devenit doar o cifră în statisticile cu locuri de muncă restructurate. La nici o lună de când i-au fost semnate dispoziţiile de încetare a raporturilor de muncă, Mihai Buruiană şi-a pus pe picioare propria afacere.

A stat o lună în şomaj

Beneficiind de experienţa pe care a acumulat-o în cadrul Facultăţii de Educaţie Fizică şi Sport şi de sprijinul soţiei sale, de asemenea absolventă a şcolii de sport de la Iaşi, acesta şi-a deschis una dintre primele săli de Kangoo Jumps din oraş. „Eu, ca şi soţia mea, sunt absolvent de Educaţie Fizică. Posturi în domeniu nu am găsit de când am terminat facultatea, de aceea m-am angajat la Fortus, ca electrician. După ce m-au trimis în şomaj am stat fără muncă o lună, în baza de date de la Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă. Dar de aproape un an am adus la Iaşi Kangoo Jumps“, spune Buruiană. Perioada în care nu a lucrat a fost una dintre cele mai dificile de până acum pentru ieşean.

Plăţile compensatorii l-au ajutat în afacere   

De aceea, în ciuda dificultăţilor economice, s-a decis să investească într-o afacere. A luat banii din plăţile compensatorii de la Fortus şi ce a mai reuşit să pună deoparte şi a încercat. „Noi am riscat bani în plină criză. Aş vrea să fi făcut acest pas acum 3 ani, dar aşa s-a întâmplat. Investiţia iniţială a fost de 25.000 de lei. Întregul spaţiu era doar o hală, care a trebuit modernizată şi amenajată“, spune Mihai Buruiană.