VIDEO Şoseaua de coşmar spre furnalul legendar. Furnalul de la Govâjdia şi drumul spre el au fost lăsate de izbelişte
0
Autorităţile din judeţul Hunedoara nu au reuşit să pună în valoare furnalul legendar de la Govăjdia, în ciuda promisiunilor din ultimii ani, iar în prezent nici şoseaua de 20 de kilometri care traversează locurile pitoreşti din Ţinutul Pădurenilor, unde se află monumentul istoric, nu dă speranţe înfloririi turismului.
Vechi de două secole şi unic în România, furnalul de la Govăjdia a fost lăsat de izbelişte de autorităţi, chiar dacă de fiecare dată în ultimii ani monumentul istoric din Ţinutul Pădurenilor a reprezentat una dintre temele preferate ale promisiunilor din campaniile electorale. În prezent, nu doar monumentul istoric se află într-o stare de părăsire, dar şi Drumul Judeţean 687 E, care leagă municipiul Hunedoara de Ţinutul Pădurenilor, prin Teliucu Superior, Crăciuneasa, Govăjdia şi Lelese.
Şoseaua măsoară peste 20 de kilometri şi se numără printre cele mai degradate drumuri din judeţul Hunedoara. Şoferii care o folosesc trebuie să circule cu mare prudenţă, nu doar din cauza gropilor, dar şi fiindcă vegetaţia luxuriantă de pe marginea drumului s-a extins şi acoperă în unele locuri aproape jumătate din suprafaţa carosabilului, reducând vizibilitatea la câţiva metri.
Până la furnalul de la Govâjdia, drumul judeţean este asfaltat, însă apoi şoseaua este continuată de un drum de pământ îngust, acoperit cu pietriş, care îi duce pe călători spre comuna Lelese.
Drumul traversează locurile fostelor cariere de talc şi dolomită şi urcă apoi în satele de munte ale comunei Lelese, unde mai locuiesc, aproape izolaţi de restul lumii, circa 400 de oameni.
VIDEO Drumul judeţean Hunedoara - Govăjdia
În prezent, singurele lucrări care mai au loc pe drumul judeţean 687 E sunt, potrivit Consiliului Judeţean Hunedoara, lucrări de întreţinere a şoselei, însă şi acestea au loc cu mare greutate.
Furnalul legendar de la Govâjdia
Furnalul de la Govâjdia, dezafectat la începutul secolului XX, o dată cu dezvoltarea Uzinelor de fier ale Hunedoarei, este unul cele mai vechi furnale cu flux continuu de producţie, care mai pot fi vizitate în Europa. O legendă veche, controversată, spune că în furnalul de la Govâjdie s-a produs fonta necesară realizării unor elemente din baza turnului Eiffel. Nu se cunoaşte originea relatării, însă decenii la rând, legenda furnalului care a produs fontă pentru turnul din Paris s-a perpetuat, ajungând chiar în manualele de specialitate, dedicate industriei siderurgice.
Furnalul a fost inaugurat în 1810, iar pe faţada clădirii furnalului a fost aşezată o placă memorială cu inscripţia „Augusto Imperante Francisco I. exstructum 1810”. Investiţia a contribuit la dezvoltarea economică a zonei, chiar dacă furnalul a fost rentabil doar câţiva ani. În acele vremuri, Govăjdia şi Hunedoara au fost legate de una din primele linii de cale ferată îngustă din Transilvania, iar furnalul a ajuns, în ciuda problemelor cu care se confruntau proprietarii lui, un reper al industriei Hunedoarei. Furnalul era prezentat lumii la una dintre cele mai mari expoziţii din secolul al XIX-lea, Expoziţia Universală din 1889 de la Paris, pentru care a fost construit şi Turnul Eiffel. Vechiul furnal de la Govâjdia şi-a încetat activitatea definitiv în 1924. A rămas în grija localnicilor, iar din anul 2000 a intrat pe lista monumentelor istorice. La fel ca în anii regimului comunist şi după 1990, furnalul a fost propus pentru a fi transformat într-un muzeu. În ciuda promisiunilor autorităţilor locale, nu s-a mai investit în conservarea monumentului istoric.
Vă recomandăm şi:
Primul oraş roman înfiinţat în vremea împăratului Traian se numără printre cele mai vizitate locuri din Transilvania, chiar dacă în ultimii ani investiţiile în conservarea monumentelor sale au lipsit, iar o parte dintre vizitatorii sitului de la poalele Retezatului confundă Ulpia Traiana Sarmizegetusa cu capitala Regatului Dac, Sarmizegetusa Regia din Munţii Orăştiei.
Suprafeţe întinse de pădure din judeţele Hunedoara şi Timiş au fost retezate pentru a face loc terasamentului viitoarei autostrăzi Lugoj – Deva, aflată în construcţie. Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România solicită administraţiilor locale şi judeţene terenuri pe care se angajează să le împădurească.
O aşezare misterioasă din vecinătatea Sarmizegetusei Regia a fost devastată sistematic. Ruinele „cartierului” fostei capitale a Regatului Dac au devenit locuri de rugăciune pentru călătorii care nu au mai fost lăsaţi să practice ritualuri în situl UNESCO de la Sarmizegetusa. În Feţele Albe, vizitatorii lasă candele folosite la rugăciuni, îşi fac altare şi iau ca amintire bucăţi din ziduri.
Ansamblul cetăţilor dacice din Munţii Orăştiei, oraşul daco-roman Ulpia Traiana Sarmizegetusa şi podul de peste un kilometru ridicat în vremea împăratului Traian peste Dunăre se numără printre cele mai importante monumente ale Antichităţii, din ţara noastră.
Se încarcă comentariile...
