VIDEO Secretele lag─ârului de prizonieri sovietici din Mun┼úii Metaliferi. Unde au fost gropile comune ale osta┼čilor mor┼úi pe ┼čantierul c─âii ferate Deva - Brad

0
0
sovietici
La poalele Dealului Fetii, un monument marchează locul unde ar fi existat o groapă comună pentru prizonierii sovietici din Al Doilea Război Mondial. FOTO: Daniel Guţă.

Primul lag─âr de munc─â ├«nfiin┼úat ├«n Hunedoara pentru prizonierii sovietici din Al Doilea R─âzboi Mondial a func┼úionat ├«n Mun┼úii Metaliferi, iar oamenii au fost pu┼či s─â munceasc─â la construc┼úia c─âii ferate Deva - Brad. Soarta prizonierilor a fost tragic─â.

GALERIE FOTO

La ├«nceputul anilor ÔÇÖ40, peste 5.000 de prizonieri sovietici au fost adu┼či ├«n jude┼úul Hunedoara ┼či au fost repartiza┼úi ├«n mai multe lag─âre de munc─â ├«nfiin┼úate ├«n vecin─âtatea exploat─ârilor miniere din Valea Jiului ┼či ├«n Mun┼úii Metaliferi.

Primul lag─âr de munc─â destinat osta┼čilor sovietici captura┼úi de armatele rom├ón─â ┼či german─â a fost construit ├«n 1941 la Cr─âciune┼čti, la jum─âtatea distan┼úei dintre Deva ┼či Brad, ora┼če care urmau s─â fie legate printr-o cale ferat─â considerat─â parte a unei leg─âturi strategice dintre Oradea ┼či Craiova.

ÔÇ×Am onoarea a v─â raporta c─â ast─âzi 18.9.1941, orele 11/2 a trecut prin gara Deva, unde a sta┼úionat, un tren compus din 43 vagoane cu prizonieri ru┼či, cu destina┼úia ┼čantierul CFR Deva-Brad. Popula┼úia din ora┼čul Deva, afl├ónd de acest tren, s-a prezentat la gar─â, ├«nt├ómpin├ónd cu p├óine, ┼úig─âri ┼či diferite fructe pe prizonieri. Trenul se afla sub comanda unui sublocotenent rom├ón. O parte din ace┼čti prizonieri vorbeau stricat rom├óne┼čte ┼či povesteau popula┼úiei cum s-au predat chiar din primele zile de b─ât─âlie, mai ales atunci c├ónd s-au lansat din avioanele rom├óne┼čti manifeste care cuprindeau urm─âtoarele cuvinte: Rom├óni, nu lupta┼úi contra noastr─â; Basarabeni ┼či Bucovineni, preda┼úi-v─â!ÔÇŁ, se ar─âta ├«ntr-o not─â informativ─â p─âstrat─â la Arhivele na┼úionale din jude┼úul Hunedoara.

Sute de oameni au murit în timpul iernii
Lag─ârul din mun┼úi a func┼úionat mai pu┼úin de un an ┼či doar c├óteva documente de arhiv─â ofer─â informa┼úii despre el. Unele atest─â c─â ├«n toamna anului 1941, erau ├«ntrebuin┼úa┼úi circa 1000 prizonieri sovietici la lucr─ârile liniei CFR Deva-Brad, al─âturi de 500 evrei din Timi┼č ┼či 200 din Hunedoara. Un alt raport p─âstrat la Arhivele Na┼úionale ÔÇô Jude┼úul Hunedoara dezv─âluie faptul c─â aici ar fi murit 700 de oameni ├«n iarna anului 1941 ÔÇô 1942. Cel care a decis soarta celor mai mul┼úi dintre ei a fost, potrivit m─ârturiilor vremii, comandantul Nicolae Stavrescu, denun┼úat pentru abuzuri ┼či nereguli grave comise ├«n cele c├óteva luni ├«n care a condus lag─ârul.

locul fostei gropi comune a ostasilor sovietici foro daniel guta adevarul

ÔÇ×├Än cursul lunii decembrie 1941 a primit dou─â vagoane cu porci din regiunea Banatului, destinate numai pentru prizonieri ┼či oamenii ├«ns─ârcina┼úi cu paza. Niciun porc n-a fost ├«ntrebuin┼úat pentru lag─âr, to┼úi fiind ├«ntrebuin┼úa┼úi numai de el. Ra┼úia de p├óine care trebuia s─â se dea prizonierilor a fost redus─â numai la jum─âtate, restul ├«ntrebuin┼ú├ónd-o pentru el. Astfel, din cauza subalimenta┼úiei au murit un num─âr de 700 prizonieriÔÇť, ar─âta o not─â informativ─â a Poli┼úiei de re┼čedin┼ú─â Deva, datat─â ├«n 17 aprilie 1942. Oamenii care mureau ├«n lag─âr erau ├«ngropa┼úi ÔÇ×la comunÔÇť, chiar dac─â Ministerul Ap─âr─ârii Na┼úionale a trimis banii necesari achizi┼úiei de sc├ónduri pentru sicrie.

ÔÇ×O sum─â de bani a fost destinat─â pentru sc├ónduri de sicrie pentru prizonierii care mor. Din ace┼čti bani nu s-a cump─ârat niciun sicriu, prizonierii fiind ├«nmorm├ónta┼úi c├óte cinci-┼čase ├«ntr-o singur─â groap─âÔÇť, se ar─âta ├«n nota informativ─â din 1942.

ÔÇ×├Än ziua de 27 martie 1942 a primit o telegram─â de la Bucure┼čti de a se prezenta imediat. Numitul colonel plec├ónd, nici p├ón─â ├«n prezent nu s-a mai re├«ntors, fiind re┼úinut ├«n interesul cercet─ârilor. ├Änlocuirea colonelului care a fost comandantul lag─ârului de prizonieri din comuna Cr─âciune┼čti, jude┼úul Hunedoara, a st├órnit o mare bucurie, at├ót ├«n r├óndul prizonierilor ru┼či, c├ót ┼či ├«n r├óndul solda┼úilor rom├óni ├«ns─ârcina┼úi cu paza lag─ârului. Felul cum a administrat acest lag─âr susnumitul colonel a creat o atmosfer─â destul de trist─â ├«n comuna Cr─âciune┼čti ofi┼úerilor din Armata Rom├ón─âÔÇť, se ar─âta ├«n documentul p─âstrat ├«n Arhivele Na┼úionale ÔÇô Jude┼úul Hunedoara, consultat─â de adevarul.ro.

├Än august 1942, lag─ârul de la Cr─âciune┼čti a fost desfiin┼úat, iar prizonierii sovietici au fost muta┼úi ├«ntr-un alt lag─âr, la Vulcan, pentru a munci ├«n minerit.

locul fostei gropi comune a ostasilor sovietici foro daniel guta adevarul

R─âm─â┼či┼úele osta┼čilor, duse ├«n URSS
Locul unde ar fi existat o groap─â comun─â ├«n care au fost ├«nhuma┼úi prizonierii sovietici care au muncit la construc┼úia c─âii ferate Deva ÔÇô Brad se afl─â la poalele Dealului Fetii, la circa opt kilometri de Brad. La poalele colinei care a servit drept cimitir au r─âmas ruinele unei foste sta┼úii de cale ferat─â, un viaduct ├«nalt de peste 20 de metri, pilonii unui pod de fier, terasamentul de beton al c─âii ferate ┼či urmele unei foste exploat─âri miniere, ├«n activitate ├«n anii ÔÇÖ40. Locul fostei gropi comune este marcat de o cruce veche, l├óng─â care ├«n anii ÔÇÖ60 a fost ridicat un monument dedicat sovieticilor. Pe una dintre fe┼úele monumentului de beton s-a p─âstrat inscrip┼úia

ÔÇ×Glorie ve┼čnic─â eroilor sovietici care s-au jertfit pentru eliberarea patriei noasteÔÇŁ. O alt─â plac─â de marmur─â a monumentului, pe care a fost imprimate cuvintele ÔÇ×Aici au fost ├«nmorm├ónta┼úi osta┼čii sovietici uci┼či mi┼čele┼čte ├«n perioada dictaturii antonesciene (1941 ÔÇô 1943)ÔÇŁ, a disp─ârut ├«ntre timp.

ÔÇ×A disp─ârut ┼či steaua sovietic─â de pe monumentÔÇŁ, amintesc localnicii. Monumentul a fost folosit mul┼úi ani la r├ónd drept cadru solemn ├«n care erau primi┼úi elevii ├«n r├«ndurile pionierilor ┼či ÔÇťuteci┼čtilorÔÇŁ, spun localnicii. ÔÇ×El indic─â doar locul fostei gropi comune, pentru c─â, la scurt timp de la ├«n─âl┼úarea lui, dup─â cum ├«┼či mai amintesc b─âtr├ónii, o delega┼úie a Armatei Ro┼čii a venit, a c─âutat osemintele prizonierilor ┼či le-a transferat ├«n fosta Uniune Sovietic─âÔÇŁ, arat─â Centrul local de Informare turistic─â din comuna Luncoiu de Jos, pe raza c─âreia se afl─â Dealul Fetii.

locul fostei gropi comune a ostasilor sovietici foro daniel guta adevarul

Calea ferat─â Deva ÔÇô Brad
Lucr─ârile de construc┼úie a c─âii ferate Deva ÔÇô Brad au demarat la 15 aprilie 1939 ┼či au fost sistate la 1 aprilie 1946. ├Än cei ┼čapte ani au fost executate tronsoanele: Deva - Viaduct Stoneasa, de 14 kilometri ┼či Brad - Viaduct Luncoiu, de cinci kilometri. ├Äntre cele dou─â viaducte, terasamentele erau executate, ├«ns─â ┼činele nu au fost puse. Mii de oameni ┼či-au legat destinele de ┼čantierul celor 30 de kilometri ai tronsonului feroviar care avea s─â lege prin mun┼úi ┼óara Zarandului de Valea Mure┼čului. Printre ei, sute de evrei adu┼či la munc─â for┼úat─â ┼či peste 1.000 de prizonieri sovietici de la ├«nceputul anilor 1940.

Lucr─ârile au stagnat mai mul┼úi ani, din cauza dificult─â┼úilor ├«nt├ómpinate de constructori, dar au fost reluate ├«n anii ÔÇÖ50. ├Än anul 1961, pentru racordarea feroviar─â a exploat─ârii miniere Dealul Fetii, au fost da┼úi ├«n folosin┼ú─â primii ┼čapte kilometri ai liniei Deva ÔÇô Brad, tronsonul Brad - Dealul Fetii, ar─âta inginerul Radu Bellu, ├«n cartea ÔÇ×Mica monografie a CFRÔÇŁ (volumul III).

├Än anul 1963, dup─â finalizarea lucr─ârilor la viaductele Stoneasa ┼či Pe┼čtera, pentru racordarea feroviar─â a carierei de calcar de la Cr─âciune┼čti, a fost dat ├«n exploatare ┼či tronsonul Deva ÔÇô Cr─âciune┼čti, de 15 kilometri. Lucr─ârile au fost reluate ├«n 1 martie 1979, pe cea mai dificl─â parte a traseului, Stoeneasa ÔÇô Dealul Fetii, ┼či au fost inaugurate ├«n 11 decembrie 1987, linia fiind deschis─â circula┼úiei feroviare dup─â 48 de ani de la ├«nceperea lucr─ârilor, ar─âta autorul monografiei. Din 1987, c├ónd calea ferat─â a fost dat─â ├«n folosin┼ú─â pe toat─â distan┼úa ei, a func┼úionat doar un deceniu.

locul fostei gropi comune a ostasilor sovietici foro daniel guta adevarul

Cei 30 de kilometri erau parcur┼či ├«n circa o or─â ┼či jum─âtate, iar dup─â 1990, trenurile erau mai mult goale. Alunecarea de teren din 1997 a scos din func┼úiune cea mai mare parte din tronsonul de cale ferat─â, iar statul rom├ón a preferat s─â ├«l dezafecteze. ├Än urm─âtorii ani, treptat, cea mai mare parte a liniei ferate a ajuns la fier vechi, ├«n timp ce cantoanele de pe marginea ei s-au ruinat. Traseul c─âii ferate Deva ÔÇô Brad se ├«nf─â┼úi┼čeaz─â c─âl─âtorilor ├«mpodobit cu c├óteva construc┼úii impresionante, r─âmase ca puncte de reper ├«n priveli┼čtile spectaculoase din jur: podul de fier peste r├óul Mure┼č, de peste 300 de metri, mai multe tuneluri dintre care unul de aproape jum─âtate de kilometru ┼či viaducte care se ridic─â la peste 30 de metri deasupra satelor pitore┼čti ale Hunedoarei. Printre lucr─ârile remarcabile din primii ani de ┼čantier s-a aflat podul peste Mure┼č, ├«n lungime total─â de 301 metri. Finalizat ├«n 1942, a fost cea mai mare lucrare de art─â de pe traseu. Cel mai impresionant viaduct a r─âmas la intrarea ├«n municipiul Brad. M─âsoar─â 217 metri ┼či a fost construit ├«n curb─â, cu raza de 300 de metri. Pe sub el trece, la circa 30 de metri, ┼čoseaua┬á Deva ÔÇô Brad.


V─â recomand─âm s─â citi┼úi ┼či:

VIDEO Calea ferat─â realizat─â ├«n 50 de ani ┼či distrus─â dup─â un deceniu. Cum a e┼čuat mega-proiectul ÔÇ×epocii Ceau┼čescuÔÇŁ ├«nceput cu prizonierii sovietici

Povestea celui mai mare lag─âr din Valea Jiului pentru osta┼čii sovietici. ÔÇ×Munceau cot la cot cu rom├ónii pentru p├óinea r─âzboiuluiÔÇŁ

Cum i-au tratat rom├ónii pe prizonierii sovietici ├«n Al Doilea R─âzboi Mondial. Mii de osta┼či ru┼či au r─âmas s─â munceasc─â ├«n lag─âr dup─â 23 august 1944


 



Ultima or─â

adevarul de weekend jpeg anunt adevarul jpeg

Cele mai citite