VIDEO DacFest 2016: sărbătoare la Măgura dacilor de pe Valea Mureşului
0Sute de oameni au urcat în acest sfârşit de săptămână la Măgura Uroiului, locul de desfăşurare al DacFest 2016. Oaspeţii festivalului au fost invitaţi să intre în atmosfera luptelor purtare în urmă cu aproape două milenii în ţinuturile Carpaţilor.
Ediţia din acest an a DacFest a adunat pe platoul de la poalele Măgurii Uroiului sute de turişti. Locul de pe Valea Mureşului unde s-au găsit vestigii ale strămoşilor noştri din cele mai vechi timpuri, a fost animat din nou de daci şi romani, la festivalul pe tematică istorică.
Sâmbătă, vizitatorii au fost invitaţi să participe la atelierele civile care au reconstituit frânturi din viaţa şi cultura populaţilor antice.
Pe platoul de la poalele Măgurii Uroiului au intrat în luptă gladiatori şi soldaţi romani, daci şi sarmaţi. A fost reconstituit un ritual al unei nunţi antice, iar oaspeţii festivalului au fost încântaţi cu dansurile tinerelor costumate în ţinute asemănătoare celor purtate de domniţele din cele mai vechi timpuri. Seara s-a încheiat cu un foc de tabără şi concerte. Duminică, DacFest 2016 a continuat cu „bătălia finală” între daci şi romani, cel mai aşteptat moment al festivalului. Evenimentul a fost organizat de Asociaţia Terra Dacica Aeterna.
Dac Fest 2016, Măgura Uroiului - dansuri antice
Dac Fest 2016, Măgura Uroiului - gladiatori
La Măgura Uroiului, locul ales în ultimii ani pentru desfăşurarea DacFest, după ce organizatorii au decis să renunţe la platoul de marginea satului Costeşti – unde se află cetăţile dacice Costeşti şi Blidaru - , cercetările arheologice din ultimii ani au relevat existenţa urmelor umane preistorice (aparţinând culturilor Coţofeni, Nir-Andrid, Wietenberg, Gáva, Gornea- Kalakača, Basarabi), de a doua epocă a fierului şi de epocă romană.
Vă recomandăm şi:
Matriţa de la Sarmizegetusa Regia, considerată printre cele mai valoroase piese arheologice descoperite în ultimele decenii în România, ascunde enigme care până în prezent nu au putut fi descifrate. Unele dintre ele sunt legate de prezenţa animalelor fabuloase încrustate în artefactul antic din bronz: grifoni cu capete de lup şi cozi de leu, înfăţişări extrem de rare în arta popoarelor din Antichitate.
Nicolae Ceauşescu şi-a anunţat vizita la Sarmizegetusa Regia la începutul anilor ’80. În aşteptarea lui, vechea capitală a Daciei din Munţii Orăştiei urma să treacă printr-una dintre cele mai mari transformări: a fost „împodobită“ cu blocuri şi discuri din beton şi prefabricate. Lucrările au lăsat urme adânci.
Geţii aveau obiceiul să îşi ia mai multe soţii, la sarmaţi femeile care nu deprindeau mânuirea armelor şi nu ucideau erau pedepsite să nu se căsătorească, sciţii erau desfrânaţi, dar o parte a populaţiei suferea de afecţiuni sexuale, iar tracii îşi lăsau fiicele să ducă o viaţă libertină, înainte de căsătorie. Sunt doar câteva dintre relatările din Antichitate despre obiceiurile din viaţa privată a strămoşilor noştri.
O serie de anecdote ce datează din Antichitate i-au prezentat pe daci în roluri mai puţin obişnuite. Autorii povestirilor scurte şi amuzante relatau despre cum au reuşit dacii să le înşele vigilenţa romanilor, de ce au renunţat la vin sau de ce trăgeau cu săgeţi spre cer, în timpul furtunilor.
Vechile temple din Sarmizegetusa Regia şi altarele celorlalte cetăţi dacice din Munţii Orăştiei au dat naştere unei serii nemărginite de ipoteze şi interpretări. Unii istorici au atribuit sanctuarelor antice rolul de calendare, iar teoriile asupra modului în care strămoşii noştri măsurau trecerea timpului sunt numeroase.
Cele peste 20 de unelte de fierărie antice, descoperite întâmplător în urmă cu o săptămână de jandarmi au dat naştere unor controverse. Jandarmii au declarat că piesele din vremea dacilor ar fi fost scoase la iveală după ce ploile au spălat pământul, dar au fost contrazişi de reprezentanţii Serviciului Public de Administrare a Monumentelor Istorice.
Aproape nu există sat în Ardeal din care să lipsească poveştile faimoaselor descoperiri de comori, afirma istoricul Iulian Marţian. Istoria celor care au dat naştere unor poveşti fascinante se întinde pe aproape 2.000 de ani, începând cu povestea comorii ascunse de regele Decebal şi până la descoperirile recente ale pieselor antice preţioase, din Sarmizegetusa Regia.