Analiză Radiografia unui an periculos: România, la un pas de „democrația iliberală”. Raportul care arată cum se degradează libertățile sub ochii noștri

România alunecă periculos spre un model de guvernare iliberal, avertizează raportul „Starea Democrației în 2025”. Într-un an marcat de eșecuri ale serviciilor de informații și instituții electorale politizate, drepturile civile și politice cunosc o degradare lentă, dar constantă. Ovidiu Voicu, directorul Centrului pentru Inovare Publică, explică într-o analiză pentru „Adevărul” cum au ajuns legile scrise în anii '90 să fie folosite astăzi ca scut împotriva cetățenilor și de ce accesul la informații de interes public este sub un asediu fără precedent.

FOTO Inquam Photos/Octav Ganea

Raportul „Starea Democrației în 2025" lansează semnale de alarmă pe mai multe paliere, cum ar fi integritatea procesului electoral, accesul la informații de interes public și transparența decizională, dar și dreptul la liberă întrunire. 

„În cadrul rapoartelor pe care le facem, ne uităm mai ales la starea de participare a cetățenilor, la dimensiunea civică și politică. Firul roșu pe care îl vedem este că, atunci când vorbim de toate tipurile de libertăți civile și drepturi politice, avem o degradare lentă, dar vizibilă, atât a cadrului legislativ, cât și a practicilor. Trebuie să tragem un semnal de alarmă că putem să ajungem într-o situație periculoasă, de a cădea către o formă diferită de guvernare: o democrație iliberală sau chiar un stat autoritar", spune Ovidiu Voicu, directorul executiv al Centrului pentru Inovare Publică, unul dintre ONG-urile care au întocmit raportul.  

Alegeri vulnerabile și instituții slăbite

,,Eșecul serviciilor de informații în prevenirea atacurilor hibride și a dezinformării în timpul alegerilor anulate din 2024 rămâne o problemă nerezolvată în 2025, în lipsa unui raport oficial care să explice vulnerabilitățile", se arată încă din primele rânduri ale analizei. 

De asemenea, se face referire la faptul că Autoritatea Electorală Permanentă a funcționat sub un interimat prelungit. Totodată, potrivit autorii raportului, ,,noua conducere numită în noiembrie 2025 confirmă modelul politizării instituției".

Lipsa de transparență în ceea ce privește finanțarea partidelor este un alt punct sesizat. 

„A crescut foarte mult finanțarea partidelor politice și nu au apărut niciun fel de reguli clare de a raporta/de a spune ce s-a întâmplat cu banii, deși sunt bani publici”, spune Ovidiu Voicu. 

Accesul la informații, sub presiune

Raportul semnalează și tentative legislative de limitare a accesului la informații publice. 

„Noi semnalăm periodic că sunt parlamentari cu idei creative care încearcă să limiteze accesul la informații. Am avut două astfel de proiecte în 2025: unul din partea unor parlamentari PNL, ce își doreau să existe o categorie de informații care, la decizia arbitrară a șefului instituției să se excepteze de la comunicare. Adică, șeful oricărei instituții publice să poată să decidă că anumite informații sunt secrete, fără să fie nevoiți să justifice.  Și o inițiativă a UDMR, care introducea un bizar concept de comportament politicos al cetățeanului: adică ar fi dat șefilor de instituții publice libertatea să respingă solicitări, petiții sau cereri de acces la informații pentru că nu s-au comportat frumos cetățenii", exemplifică Ovidiu Voicu. 

Deși aceste proiecte au fost oprite temporar în urma reacției publice, ele nu au fost retrase, atrag atenția autorii raportului, ceea ce le face oricând reutilizabile.

Dreptul la protest, limitat

Analiza arată că și libertatea de întrunire a cetățenilor continuă să fie afectată, din cauza unui cadru legislativ depășit, dar și a unor practici abuzive. 

Cadrul legal este scris în anii '90, în vremea Mineriadelor. Legea nu a fost scrisă pentru a proteja dreptul la liberă întrunire, ci pentru a apăra statul de mineri. Și cumva este folosită acum pentru a apăra statul de cetățeni,

atrage atenția Ovidiu Voicu. Și, din nou, dă mai multe exemple relevante:

„În localitățile unde se organizează proteste, legea oferă primarilor instrumente prin care în mod arbitrar pot să interzică sau să șicaneze organizarea unei manifestații. În 2025, au fost afectate mai ales manifestațiile de tip PRIDE.  Alt exemplu este că legea lasă o marjă largă Jandarmeriei să intervină pentru a intimida manifestanții sau de a pune capăt unui protest. Au fost exemple cu amenzi date abuziv, inclusiv la comemorarea Colectiv.  Și sunt numeroase situații în care Jandarmeria a intervenit agresiv când unii dintre participanți se refereau la conflictul din Gaza și puneau în discuție genocidul asupra populației. Deci sunt teme pe care se intervine mai puternic decât pe altele", arată el.

Un proiect de lege menit să corecteze aceste probleme este blocat în Parlament de mai mulți ani, mai spune directorul Centrului pentru Inovare Publică. 

Ovidiu Voicu susține că reglementările ar fi făcut o diferență clară între diversele tipuri de întruniri publice:

În momentul de față, legea impune aceleași obligații indiferent că organizezi un meci pe stadion, un concert sau un protest. Ar trebui ca manifestările sociale și politice - fie că sunt proteste sau de susținere - să aibă o reglementare proprie, pentru a proteja dreptul constituțional la liberă întrunire. 

Proiectul, care din 2022 este blocat la Comisia de Ordine Publică din Camera Deputaților, elimina și posibilitatea ca primarii să decidă arbitrar dacă permit sau nu manifestații. Și cuprindea și reglementări specifice pentru flashmob-urile sau proteste spontane. 

Acum, manifestațiile spontane sunt tratate ca și cum ar trebui anunțate.  Cum să anunți o manifestație spontană?

Legiferare „pe repede înainte” și blocarea actelor normative în Parlament

Un alt fenomen critic potrivit autorilor raportului este recursul excesiv la ordonanțe de urgență. În 2025, Guvernul a adoptat 93 de astfel de acte normative, o practică ce ocolește dezbaterea parlamentară. 

„Acest tip de reglementare de urgență este foarte nociv. Pe de o parte, când faci repede, faci prost. Și ajungem la ordonanțe care trebuie modificate după o lună. Ne amintim discuția cu taxele locale. Care au fost modificate prin ordonanță și apoi a mai fost nevoie de încă două ordonanțe pentru a corecta erorile", spune Ovidiu Voicu. 

Problema este dublată de blocajele din Parlament.

„În momentul în care noul legislativ a preluat mandatul, a găsit deja în agenda legislativă peste 1.500 de proiecte de lege. Cele mai vechi rămase din 2020. Am discutat despre proiectul despre adunări publice. E unul similar care îmbunătățește accesul la informații de interes public. Și alte proiecte care rămân blocate în tot felul de organisme obscure.  Și atât timp cât Parlamentul nu reușește să își îmbunătățească propria funcționare, guvernele vor fi foarte tentate să folosească ordonanțe de urgență", subliniază directorul Centrului pentru Inovare Publică.

Presiuni asupra jurnaliștilor și societății civile

Raportul descrie și un climat tot mai ostil pentru jurnaliști și activiști, marcat de intimidare, procese strategice (SLAPP) și campanii de discreditare.

Aceste acțiuni nu urmăresc neapărat câștigarea în instanță, ci descurajarea implicării civice și epuizarea resurselor celor vizați.

Fenomenul este amplificat de retorica unor lideri politici, care atacă public vocile critice, contribuind la deteriorarea spațiului democratic.

Justiția, între neîncredere și rezistență la reformă

Deși în mod obișnuit rapoartele anuale ale Coaliției ONG-uri pentru Cetățean nu includ elemente care țin de Justiție, 2025 a fost o excepție. Ovidiu Voicu explică și de ce: 

„Am terminat anul cu cetățeni în stradă pentru a apăra Justiția care pare capturată  - nu de politicieni de această dată, ci din interior. Și de aici am constatat că scade foarte mult încrederea în instituția Justiției și în actul de justiție care poate să facă dreptate."

Activistul civic dă și exemple de evenimente care au adus lucrurile în acest punct critic: 

„Am avut numiri controversate la Înalta Curte de Casație și Justiție, chiar președintele instituției a fost numit pe repede-înainte, într-un proces care a început mult mai devreme decât prevedea legea. De asemenea, este o tendință acum de a clasifica declarațiile de avere și interese. A fost o decizie a Curții Constituționale anul trecut, care se referă la anumite componente legate de veniturile familiei, iar în Justiție este chiar mai grav, pentru că sunt decizii de a nu mai face publice integral declarațiile de avere și interese ale magistraților. Și, nu în ultimul rând, avem o puternică rezistență la reformă. S-a vorbit foarte mult public de partea de reformă a pensiilor, dar Justiția are mari probleme de transparență. Documentarul Recorder arăta încă o dată problema: alocarea aleatorie a dosarelor care se pare că nu este cu adevărat aleatorie".

Aspectele pozitive ale anului

În ciuda tabloului general negativ, raportul evidențiază și câteva evoluții pozitive, în special sub presiunea angajamentelor internaționale.

„Sunt câteva domenii în care, impulsionați de dorința de a face parte din OECD, dar și de reformele din PNRR, am văzut progrese. Cel mai important este legat de partea de Digitalizare. Au apărut platforme digitale ale Guvernului României, cum sunt e-consultare.gov.ro sau infotransparenta.gov.ro, prin care poți să participi la dezbaterea pe marginea actelor normative, poți să trimiți cereri de acces la informații către aproape toate instituțiile din România. E un pas înainte și de de apreciat că se întâmplă. De asemenea, am mai semnalat faptul că discutăm mai serios - tot din dorința de a adera la OECD - despre etică în funcția publică. Anul trecut au fost adoptate legi care reglementează mai bine transparența intereselor și avem o lege privind pantouflajul, interdicția de a ocupa o funcție în mediul privat exact în domeniul pe care l-ai condus într-o instituție publică", explică Ovidiu Voicu. 

Activitatea organizațiilor civice care a dus, în cele din urmă, la adoptarea legii pentru prevenirea femicidelor este menționată în raport. La fel și adoptarea legislației privind combaterea hărțuirii la locul de muncă.