Secretele celor mai bine păstrate fresce medievale. Cum au rezistat timpului, ca prin minune FOTO VIDEO
0
Vechi de peste cinci secole, frescele şi picturile murale împodobesc Castelul Corvinilor şi bisericile medievale ale Hunedoarei impresionează prin frumuseţea şi poveestea lor.
Picturi neobişnuite, pline de culoare, împodobesc câteva dintre monumentele medievale din judeţul Hunedoara. Frescele s-au păstrat aproape intacte, ca prin minune, deşi au trecut mai multe secole peste ele.
GALERIE FOTO CU FRESCELE
Castelul Corvinilor din Hunedoara păstrează, aproape intactă, o frescă veche de peste cinci secole, care înfăţişează legenda lui Ioan de Hunedoara.
Pictura murală din secolul al XV-lea împodobeşte Loggia Matia, de la etajul castelului medieval. Până la sfârşitul secolului al XIX-lea, când a fost descoperită de savantul Aranyi Lajos, a stat vreme îndelungată ascunsă sub câteva straturi de tencuială.
Fresca a rezistat la cinci incendii
Tencuiala a salvat-o de cele cinci incendii care au cuprins de-a lungul timpului Castelul Corvinilor. Cel mai puternic dintre ele a avut loc în 1854 şi a mistuit o mare parte din castel.
Potrivit reprezentanţilor Muzeului Castelului Corvinilor, pictura din vremea regelui Matia este singura frescă laică din secolul al XV-lea care se păstrează într-o stare atât de bună în Transilvania. Ioan de Hunedoara şi mama sa sunt personajele principale înfăţişate în scenele care redau povestea Corvinilor.
Ioan de Hunedoara, copil Foto: replicahd.ro
Recent, fresca a fost restaurată şi şi-a recăpătat coloritul. „Lucrările de restaurare actuale au constat în îndepărtarea mortarelor cu ciment realizate în anii 60, precum şi un întreg tratament la care a fost supus stratul pictat, astfel încât turiştii care vin astăzi la Castelul Corvinilor pot admira în condiţii mult mai bune aceste scene. În concepţia lui István Möller, restauratorul castelului de la începutul secolului XX, imaginile ar reprezenta posibila descendenţă regală a lui Ioan de Hunedoara. În momentul de faţă, în spaţiile care lipsesc din această frescă au fost montate mortare mai prietenoase, pe bază de var, care sunt în armonie cu cele de epocă”, informa arheologul Sorin Tincu, directorul Castelului Corvinilor.
Icoanele vandalizate de turci
Bisericile medievale de piatră din Ţara Haţegului se numără printre cele mai vechi aşezăminte religioase din România. Unele au fost ridicate pe ruinele unor temple şi ville romane, iar în temeliile lor au fost încorporate monumente antice. Cel puţin şase secole au trecut de la construcţia bisericilor din Densuş, Strei, Sântamaria Orlea, Ostrav şi Streisângeorgiu. Unele dintre ele au păstrat picturile medievale, pline de culoare.
Biserica Densuş VIDEO: ADEVĂRUL
Biserica din Densuş a fost ridicată pe ruinele unui templu închinat zeului Marte, în altarul căruia romanii aduşi în Dacia obişnuiau să facă sacrificii, informau istoricii. În zidurile ei au ajuns blocurile de calcar şi monumentele funerare din fostul oraş antic Ulpia Traiana Sarmizegetusa.
Pe pereţii vechi au fost zugrăvite picturi bizantine, vandalizate în trecut de turci, care le-au scos ochii sfinţilor pictaţi. Biserica a fost atestată, potrivit documentelor istorice, din secolul al XIV-lea, însă unii istorici au susţinut că este mult mai veche. Cele mai recente lucrări de renovare au avut loc la începutul anilor 2000.
Densuş Foto: Daniel Guţă, ADEVĂRUL
Biserica din satul Strei datează din secolul al XIII-lea, potrivit unor istorici, şi este unul dintre cele mai vechi lăcaşe de cult creştine din România. Biserica a fost construită din piatră pe ruinele unei aşezări romane de pe malul Streiului, o „vila rustica”.
Biserica impresionează prin vechimea sa, dar mai ales prin picturile sale murale. Deşi au fost vandalizate, la fel ca icoanele din Densuş, picturile din lăcaşul religios sunt impresionante şi şi-au păstrat coloritul: ele datează din secolul XIV şi sunt realizate de meşteri străini.
Icoane din biserica Strei Foto: Daniel Guţă, ADEVĂRUL
„Picturile murale care decorează biserica din Strei sunt picturi a căror expresie stilistică nu s-ar putea explica fără participarea unui artist format în ambianţa italo-adriatică. În dorinţa de a ridica lăcaşuri reprezentative, ctitorii autohtoni erau nevoiţi să recurgă şi la serviciile unor artişti străini, aşa cum s-a întâmplat şi la Strei”, relata istoricul de artă Vasile Drăguţ, în volumul Arta gotică în România (1977). Impresionant este şi monumentul funerar roman aflat la temelia bisericii, pe care erau înfăţişate două personaje care simbolizau moartea şi somnul.
Cele mai vechi picturi bisericeşti din România
Ridicată în secolul al XIII-lea, biserica medievală din Sântamaria Orlea păstrează cele mai vechi picturi murale din bisericile din România.
„Frumoase majuscule de stil gotic timpuriu, parţial şterse, permit reconstituirea următorului text: H(I)S(T)A ECC(LESIA EST D)EDICAT(A) PRO (HONORE) BE(A)TE G(ENITRICIS) AN(N)O D(OMI)NI MC(CCO)U N D(E)C(I M)O - Această biserică a fost Închinată spre cinstea Fericitei Născătoare, Anul Domnului 1311. Ansamblul de picturi din naosul bisericii din Sântămărie Orlea este cel mai vechi din câte ni se păstrează în ţară, devansând cu jumătate de veac pe cel existent în biserica domnească Sf. Nicolae din Curtea de Argeş”, informa istoricul de artă Vasile Drăguţ, în lucrarea „Picturile bisericii din Sîntă Mărie Orlea - cel mai vechi ansamblu mural din ţara noastră” (1971).
Interiorul bisericii din Sântamaria Orlea Foto: Daniel Guţă, ADEVĂRUL
Biserica din Sântamaria Orlea a fost construită în stil romanic târziu, între anii 1270 şi 1280, şi a deservit iniţial unei comunităţi de colonişti catolici din vecinătatea Haţegului. Mai târziu, până la mijlocul secolului al XVI-lea, a fost loc de rugăciune al creştinilor ortodocşi, care au şi pictat-o în stil bizantin.
Vă recomandăm să citiţi şi:
Castelul Corvinilor, în istoria Hollywood. Cele mai faimoase filme realizate în cetatea medievală
Castelul Corvinilor îşi deschide porţile. Cetatea medievală a Hunedoarei poate fi vizitată gratuit
Se încarcă comentariile...
