Secretele Carpaţilor, locul unde s-au născut strămoşii noştri. Cele mai fascinante curiozităţi despre munţii României

Munţii Retezat. FOTO: ADEVĂRUL.

Nenumărate mărturii oferă o aură legendară şi spirituală Carpaţilor, munţii care se întind pe o treime din suprafaţa României. Carpaţii impresionează prin strânsa legătură cu istoria strămoşilor noştri, dar şi prin numeroasele recorduri pe care le înregistrează.

Carpaţii ocupă o treime din suprafaţa României şi i-au fascinat din cele mai vechi timpuri pe locuitorii acestor ţinuturi. Au păstrat nenumărate legende, curiozităţi şi mistere. Iată câtva dintre cele mai reprezentative pentru ele.

Bucegi – locul altarelor preistorice
Cele mai spectaculoase formaţiuni stâncoase se află în Munţii Bucegi din Carpaţii Meridionali. Sfinxul şi Babele ar fi fost, potrivit unor istorici, locuri sfinte pentru populaţiile din timpurile îndepărtate, la a căror modelare ar fi contribuit nu doar natura şi timpul, dar şi mâna oamenilor. Bucegi au fost, potrivit lui Nicolae Densuşianu, cei mai însemnaţi munţi ai strămoşilor noştri. Au fost, în preistorie locuri sfinte ale triburilor, care iar vârfurile lor cele mai înalte, Caraiman şi Omu, erau consacrate divinităţilor cele mai importante, Omu fiind locul unde era venerat Saturn.

Retezatul – tărâmul lacurilor glaiare
Retezatul, din Carpaţii Meridionali, impresionează prin mulţimea lacurilor glaciare care îi împodobesc înălţimile. Peste 50 de lacuri s-au format în Masivul Retezat, care datorită lor a primit numele de "tărâmul fermecat cu ochi albaştri". Lacurile glaciare s-au format în căldările gheţarilor preistorici, prin acumularea apei provenite din ploi şi zăpezi şi prin scurgerile izvoarelor. Astfel s-a întâmplat şi cu lacurile din Retezat, însă legendele din popor au atribuit originii lor explicaţii fantastice. Cel mai întins lac din Retezat este Bucura, care măsoară nouă hectare.

Parâng – traversat de cea mai înaltă şosea
Munţii Parâng, din Carpaţii Meridionali, sunt cei mai mari ca suprafaţă dintre masivele muntoase ale ţării noastre. Sunt traversaţi de cea mai înaltă şosea din România, Transalpina, care ajunge la altitudinea de peste 2.000 de metri. În masiv sunt un număr mare de lacuri glaciare, cele mai cunoscute fiind Mija, Călcescu, Roşiile şi Iezerul Îngheţat. De asemenea, cel mai înalt vârf al masivului, Parângul Mare, are 2.519 metri.

Apusenii – ţinutul aurului
Munţii Apuseni, din Carpaţii Occidentali, au fost asociaţi din cele mai vechi timpuri cu aurul, una dintre cele mai preţioase resurse ale ţării. Cea mai veche regiune auriferă din România se află în Apuseni, fiind cuprinsă într-un trapez, cu colţurile la Săcărâmb (judeţul Hunedoara), Zlatna, Roşia Montană, Abrud (judeţul Alba) şi Baia de Arieş, scria istoricul Ion Rusu Abrudeanu. „Regiunea minieră a Munţilor Apuseni a fost un fel de Californie pentru toate neamurile, care au stăpânit-o în decursul istoriei. Azi nu mai încape nici o îndoială că bogăţiile miniere din Dacia au constituit un puternic motiv, pentru ca împăratul Traian să facă tot posibilul ca s-o ocupe prin forţa armelor”, arăta Ion Rusu Abrudeanu, în volumul „Aurul românesc – Istoria aurului din vechime până azi” (1933).  

Cel mai lung lanţ vulcanic din Europa
Carpaţii Moldo-Transilvani cuprind în întinderea lor cel mai lung lanţ de munţi vulcanici din Europa: Oaş – Ţibleş – Călimani – Gurghiu – Hargita. În Munţii Ciomatu din regiunea Harghita se află şi singurul lac vulcanic din România: Sfânta Ana.

Munţii Orăştiei – locurile unde s-a dezvoltat civilizaţia dacilor
Una dintre cele mai vechi mărturii despre modul de viaţă al strămoşilor noştri i-a aparţinut istoricului latin Florus. „Dacii trăiesc nedeslipiţi de munţi. De acolo, sub conducerea regelui Cotiso, obişnuiau să coboare şi să pustiască ţinuturile vecine, ori de câte ori Dunărea, îngheţată de ger, îşi unea malurile”, afirma acesta. Iar cenrtul civilizaţiei dacilor se afla, potrivit istoricilor, în Munţii Orăştiei din Carpaţii Meridionali, unde au fost descoperite ruinele celebrelor cetăţi şi temple dacice şi a capitalei antice Sarmizegetusa Regia.

Locurile sfinte ale lui Zamolxis
Peste 12.000 de peşteri au fost numărate în Carpaţi. Una dintre ele, aflată pe legendarul munte Kogaionon, ar fi fost locul sfânt al divinităţii celebrate de daci, Zamolxis „La început, el a fost ales mare preot al celui mai venerat zeu de-al lor, iar după un timp, a fost socotit el însuşi zeu. S-a retras atunci într-un fel de peşteră inaccesibilă altora şi acolo şi-a petrecut o bucată de vreme, întâlnindu-se rar cu cei de afară, decât doar cu regele şi cu slujitorii săi. Regele, când a văzut că oamenii sunt mult mai supuşi faţă de el decât mai înainte, ca unul faţă de unul care le dă porunci după îndemnul zeilor, i-a dat tot sprijinul. Acest obicei a dăinuit până în vremea noastră; după datină, mereu se găsea un astfel de om care ajungea sfetnicul regelui, iar la geţi acest om era numit chiar zeu. Până şi muntele (cu peştera) a fost socotit sfânt şi aşa îl şi numesc. Numele lui este Cogaionon, la fel ca al râului care curge pe lângă el”, afirma istoricul elen Strabon. Muntele sfânt Cogaionon şi peştera lui Zamolxis s-ar fi aflat în Carpaţi, însă teoriile privind locaţia aşezării au fost numeroase: Vârful Gugu din Masivul Godeanu, Munţii Retezat, Munţii Bucegi, Munţii Ceahlău sau Munţii Orăştiei au fost indicate de-a lungul timpului ca locurile de venerare ale lui Zamolxis.

Legendarul ţinut al pelsagilor
Pelasgii sunt consideraţi unul dintre cele mai vechi popoare din Europa, fiind amintiţi cu acest nume de unii autori antici pentru a-i descrie pe strămoşii mitici ai grecilor şi populaţiile indigene din regiunea Mării Egee. Unii istorici antici afirmau că pelasgii îşi aveau originea în Egipt sau ar fi venit „de pe mare”, pelagos însemnând mare în limba vechilor greci. Istoricul Nicolae Densuşianu susţinea însă că vechiul teritoriu al Carpaţilor a fost locul pelasgilor. „Aici se aflau locurile acelea frumoase şi fericite numite Câmpul Elysiului, unde se retrageau la bătrâneţele lor eroii Iumii vechi şi unde favoriţii zeilor trăiau un veac de aur şi o viaţă eternă”, susţinea Nicolae Densuşianu.

Vă recomandăm să citiţi şi:

Zamolxis, în cele mai stranii mărturii antice: „Geţii aleg în fiecare an un sol pentru a-l trimite zeului lor. Este înjunghiat cel socotit cel mai vrednic”

Zamolxis a fost recunoscut de numeroşi autori din lumea antică drept divinitatea supremă a geţilor. O serie de mărturii istorice, vechi de milenii, au oferit detalii despre viaţa şi învăţăturile personajului misterios.

Ritualurile erotice şi macabre prin care tracii îşi venerau zeii. Ce rol aveau orgiile sexuale în practicile strămoşilor noştri

Tracii îşi venerau zeii prin numeroase ritualuri care au stârnit uimirea autorilor antici. Unele implicau orgii sexuale, în timp ce altor zei li se ofereau sacrificii umane. A existat o mare diferenţă culturală între geţii din nordul Dunării şi celelalte triburi tracice, susţin istoricii.

Anecdote din Antichitate despre daci: au tăiat pădurea pentru a-i speria pe romani, fumau cânepă, iar un preot s-a prefăcut mort pentru a nu fi ucis

O serie de anecdote ce datează din Antichitate i-au prezentat pe daci în roluri mai puţin obişnuite. Autorii povestirilor scurte şi amuzante relatau despre cum au reuşit dacii să le înşele vigilenţa romanilor, de ce au renunţat la vin sau de ce trăgeau cu săgeţi spre cer, în timpul furtunilor.