Video Secretele așezărilor antice de pe Valea Mureșului. Locuri unde au rămas vestigii prețioase VIDEO
0Râul Mureș traversează regiunea Transilvaniei de la est la vest, iar pe malurile sale s-au păstrat rămășițele a numeroase așezări antice. Câteva, faimoase, pot fi văzute în Hunedoara.
De-a lungul timpului, râul Mureș și-a modificat cursul, în urma creșterii și descreșterii apelor, a inundațiilor, a aluviunilor și a intervenției umane.
Apele sale au înghițit numeroase așezări străvechi, abandonate pe malurile sale, iar localnicii au scos adesea din râu ori au descoperit în pământurile malurilor sale vestigii prețioase ale popoarelor din trecut.
În Hunedoara, ruinele mai multor așezări antice pot fi observate pe malurile râului Mureș, în locuri în care au existat localități dacice și romane, cariere de piatră, porturi, tabere militare și drumuri de piatră construite în Antichitate.
Valea Mureșului a fost una din marile căi de comunicații din Dacia, iar romanii au folosit-o pentru transportul aurului și sării extrase din Apuseni.
Pe o distanță de circa 35 de kilometri s-au păstrat rămășițele a trei așezări antice importante înființate pe malurile râului Mureș, pe care timpul și apele nu le-au putut distruge cu totul.
Micia, orășelul de andezit de pe malul Mureșului
Micia (Micensis) a fost una dintre localitățile înfloritoare ale Daciei din timpul romanilor. Ruinele sale se află pe malul râului Mureș, în vecinătatea Termocentralei Mintia, la circa zece kilometri de municipiul Deva (video).
Situl ocupă aproape opt hectare, din cele 25 câteva avea localitatea antică, și cuprinde unul din cele patru amfiteatre romane descoperite până în prezent pe teritoriul României, rămășițele unui castru și ale unor băi termale, dar și ale unor temple.
„Micia avea port la râul Mureş, punct vamal şi o reţea stradală modernă pentru vremea în care era locuită. Deşi nu a fost ridicată la statutul de municipiu, în Micia condiţiile de trai ale locuitorilor ei erau ca într-un oraş roman“, informa Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane din Deva.
În vremea în care așezarea antică Micia, numită pagus Miciensis în Antichitate (n.r. – pagus înseamnă sat/comună din Imperiul Roman), era o localitate înfloritoare a coloniştilor şi soldaţilor romani, locuinţele, templele şi castrul ei cuprindeau o suprafaţă de aproape 25 de hectare.
Micia a fost locuită între secolele II – IV, aşezarea fiind distrusă în cea mai mare parte încă din Antichitate, în urma războaielor.
Râul Mureș a înghițit o parte din orășelul antic, însă integritatea sa a avut mai mult de suferit de pe urma amenajărilor hidroenergetice din anii ’60, odată cu construcția Termocentralei Mintia. Și localnicii au contribuit la înfățișarea actuală a așezării.
Monumentele antice se suprapun unor terenuri private, care sunt cultivate din cele mai vechi timpuri. Brazdele scot la iveală nenumărate cioburi rămase în urma ceramicii folosite de antici.
De la Micia provin o mulțime de monumente din marmură și andezit, care pot fi văzute la Muzeul Civilizației Dacice și Romane din Deva.
Petris – satul pietrarilor de pe malul Mureșului
La circa 20 de kilometri de Micia au fost descoperite rămășițele așezării antice Petrae (Petris), un sat de pietrari înființat sub Măgura Uroiului din Hunedoara (video), locul unei mari cariere antice de piatră, care furniza materiale de construcție pentru clădirile Miciei.
„Pentru epoca romană, Măgura Uroiului a constituit una dintre cele mai importante surse de extragere a pietrei din Provincia Dacia. Calitatea superioară a rocii vulcanice, aspectul şi coloritul plăcut, dar şi amplasarea sursei la o distanţă relativ redusă faţă de marele centru de pietrari de la Micia, au făcut ca andezitul de Uroi să fie folosit pe scară largă atât ca material de construcţii, cât şi ca materie primă în elaborarea monumentelor sculpturale ori a inscripţiilor”, arătau arheologii Marius Gheorghe Barbu, Ioan Alexandru Bărbat în lucrarea „Noi informaţii arheologice privind exploatarea andezitului la Măgura Uroiului din Hunedoara”, (revista Banatica, 2018).
Terasele carierei și locurile de exploatare a acesteia din trecut sunt vizibile. La poalele ei, pe malul Mureșului, au fost descoperite o necropolă romană și rămășițele drumului roman de pe Valea Mureșului din Hunedoara.
Așezarea militară de pe malul Mureșului
La zece kilometri de antica Petris se găsesc ruinele unei alte localități antice importante. Germisara.
Castrul său se afla pe malul Mureșului (video) și avea un rol important în Antichitate, fiind înfiinţat pentru apărarea drumului imperial care lega Ulpia Traiana Sarmizegetusa, Micia şi Apulum şi exploatările aurifere și de sare din Apuseni.
Până la începutul anilor ´90, cea mai mare suprafaţă a fostei tabere militare romane a fost destinată lucrărilor agricole, în timp ce piatra vechilor monumente antice a fost folosită de localnici în propriile gospodării. În apele Mureșului, în apropierea castrului, ies la iveală fundațiile unui vechi port.
Deasupra castrului, s-a păstrat în stare bună un sector de circa 200 de metri din drumul care lega castrul de Germisara (video).
Așezarea antică aflată pe actualul teritoriu al orașului Geoagiu și stațiunii Geoagiu Băi, cuprindea un complex de băi termale, folosite de daci și romani. Ruinele termelor de la Germisara și ale templelor și clădirilor din jurul lor se găsesc în prezent în centrul stațiunii Geoagiu Băi (video).
Se încarcă comentariile...
