Satul muzeu al momârlanilor construit în Petrila. Cum arată așezarea de la poalele Parângului VIDEO
0Un sat muzeu al momârlanilor este construit în orașul Petrila din Hunedoara (video), fost mare centru minier din Valea Jiului, înconjurat de câteva așezări pitorești ale păstorilor din munții Parâng și Șureanu.
Peste 20 de case și o biserică din lemn, cu arhitectură specifică ținutului momârlanilor au fost construite în Petrila, la poalele munților Parâng și Șureanu, fiind cuprinse în muzeul satului momârlănesc.
Muzeul satului momârlănesc din Valea Jiului a fost înființat La Petrila, printr-o investiție de aproape 20 de milioane de lei, finanțată cu fonduri europene, iar amenajarea sa a ajuns la final.
Turiștii care călătoresc în Valea Jiului găsesc pe malul Jiețului în Petrila, construite recent, mai multe case de lemn și anexe din gospodării, asemănătoare cu cele din gospodăriile momârlanilor.
O biserică ridicată și ea din lemn se află în centrul satului muzeu, întins pe aproape trei hectare.
După vizita muzeului etnografic, oaspeții zonei își pot continua călătoria spre Cheile Jiețului din Hunedoara (video) – trecătoarea spectaculoasă de la poalele munților Parâng ori spre Cheile Tăii, rezervație aflată și ea în vecinătatea orașului Petrila, la poalele Munților Șureanu.
Alte drumuri, unele forestiere, duc spre așezările momârlanilor, de la Tirici, Răscoala (video), Cimpa, Moliviş, Jieţ, Lunc și Jupâneasa, unde gospodăriile autentice, înființate de peste un secol, au rămas „agățate” în locurile mai greu accesibile din munți.
Satul muzeu din Petrila oferă o perspectivă diferită a înfățișării așezărilor de momârlani, față de cea reală. În trecut, momârlanii își construiau casele în locuri greu accesibile, la distanțe mari unele de celelalte, în genereal pe coamele unor dealuri.
„Toate casele erau de lemn, cu structură de piatră, zidită la rece, cum se spune, adică doar cu pământ. Se făcea un fel de clacă și mergeau cu căruțele trase de cai sau boi pentru a duce materialele pe dealuri: piatra de râu sau cleanțurile (spărturi de stânci). Ridicarea unor case dura foarte mult pentru acele vremuri. Lemnul era foarte bine ales, mesteacăn uscat este la noi, care era cioplit. Aici sunt case vechi de momârlani, unde lemnul din care au fost clădite este atât de tare, încât săreau scântei din drujbă, când am încercat să-l tai”, povestește un momârlan din satul Dealu Babii din Hunedoara (video).
Vechii locuitori din ținutul momârlanilor și-ar fi construit casele, cred urmașii lor, departe de drumuri, din cauza războiului, pentru că nu au vrut să fie expuși. De asemenea, își îngropau morții în grădinile și livezile gospodăriilor.
„Făceau acest lucru pentru că țineau foarte mult la pământul lor, așa încât ca acesta să nu fie vândut, acolo își îngropau morții”, povestește un momârlan.
Ținutul momârlanilor din Hunedoara
Ținutul momârlanilor din Hunedoara cuprinde mai multe așezări rurale, risipite la poalele munților Retezat, Parâng, Vâlcan și Șureanu, care se disting prin înfățișarea lor, dar și prin cultura și modul de viață al vechilor lor locuitori.
De la mijlocul secolului al XIX-lea, odată cu deschiderea primelor mine de cărbune, Valea Jiului din Hunedoara a devenit un centru minier important, care s-a dezvoltat treptat, atrăgând zeci de mii de oameni din toate colțurile țării.
Cu timpul, numărul noilor veniți în regiunea din sudul județului Hunedoara l-a copleșit pe cel al familiilor băștinașe, ocupate, în general, cu creșterea animalelor.
Momârlanii și-au păstrat însă locul aparte în ținutul minier, chiar și după un secol și jumătate de când a început marea transformare a ținutului sălbatic al Văii Jiului. Traiul pastoral a dăinuit în fața mineritului, într-o regiune în care mai funcționează în prezent doar patru mine (Lonea – Petrila - video, Livezeni – Petroșani, Vulcan și Lupeni).
Muzee dedicate momârlanilor mai pot fi vizitate, în prezent, și în Petroșani și Uricani.
Se încarcă comentariile...
