Povestea bizară a spionului Horodincă, românul care a cerut azil în SUA, dar apoi a vrut să se întoarcă în ţară deşi fusese condamnat la moarte pentru trădare
0Nicolae Horodincă, un spion român trimis în SUA la începutul anilor 1980, a cerut azil politic autorităţilor americane. Deşi în România a fost condamnat la moarte, în absenţă, pentru trădare, Horodincă a ajuns să se plângă de noua sa viaţă pe tărâm american şi să îşi dorească întoarcerea în ţară.
Cel mai faimos spion român care a cerut azil politic în SUA în anii de comunist a fost Ion Mihai Pacepa, însă nu a fost singurul oficial român care a dezertat în Occident, în Epoca Nicolae Ceauşescu.
„Din studiul dosarelor clasate la fondul penal al arhivei fostei Securităţi rezultă că, în perioada 1975 - 1982, au trecut Cortina de Fier, cerând azil politic în Occident: Pavel Matei Haiducu (civil angajat în DIE, a dezertat în Franţa), lt. maj. Dan Ştefănescu (a dezertat în SUA), cpt. Andrei Luca (în timp ce se afla în misiune în Bulgaria, a trecut şi a dezertat în Italia), cpt. Ovidiu Tănăsescu (a dezertat în Suedia), cpt. Marius Ştefan Stoina (a dezertat în Suedia), cpt. Nicolae Horodincă (a dezertat în SUA), cpt. Ioan Şerban (a dezertat în Elveţia), maior Traian Nicola (a dezertat în SUA), maior Mihai Gheorghe (a dezertat în R.F.G.), maior Ioan Teodor Covaci (a dezertat în Belgia), lt.col. Florin Brozici (a dezertat în Belgia) şi colonel Nicolae Vasile (a dezertat în Franţa). Toţi au fost condamnaţi la moarte, în contumacie, prin sentinţe pronunţate de tribunalele militare, sentinţele care au rămas şi astăzi definitive. Acestora li se adaugă locotenent colonelul Liviu Turcu din CIE, care a cerut azil politic în Franţa, în primăvara anului 1989”, informa publicaţia Intelligence, pe site-ul Serviciului Român de Informaţii.
Dintre aşa-numiţii „defectori transfugi” ai regimului comunist, o poveste bizară a avut-o Nicolae Horodincă, un diplomat român, presupus apropiat al fostului general Pacepa, care în februarie 1980 a solicitat azil politic în Statele Unite ale Americii. Cazul Horodincă a fost relatat în anii 1980 de mai multe ziare americane, iar detalii despre fostul angajat al Direcţiei de Informaţii Externe sunt puse la dispoziţie în documentele desecretizate din arhiva Agenţiei Centrale de Informaţii (CIA).
A dezertat când i s-a cerut să se întoarcă în ţară
Povestea dezertării lui Horodincă a fost relatată într-un articol publicat de „Washington Post” în 25 februarie 1980.
„Un diplomat de nivel mediu, angajat la Washington şi-a condus familia la un post militar din suburbiile Virginiei, ieri, devereme, unde a solicitat azil politic, au declarat ieri oficiali ai Departamentului de Stat. Oficialii l-au identificat pe dezertor ca fiind Nicolae Ion Horodincă, secretar III la ambasada României şi au refuzat să spună ce s-a întâmplat în afară de faptul că solicitara acestuia de azil este în studiu. Împreună cu soţia sa, Cristina, şi copilul în cărucior, diplomatul în vârstă de peste 30 de ani, s-ar fi confruntat cu ordinul de întoarcere acasă, unde îl aştepta regimul comunist, s-a prezentat la un post al Poliţiei Militare de Fort Belvoir, duminică, în jurul orei 1 a.m., solicitând să i se asigure protecţie”, informa Chip Brown, jurnalist al „Washington Post”. Horodincă ar fi fost un diplomat care nu ieşea cu nimic în evidenţă, informa un oficial al Departamentului de Stat, citat î articol. În realitate, Horodincă ar fi fost agent al fostei Securităţi, instruit pentru spionaj în SUA.
Soţia a leşinat înainte de a urca în avion
Câteva zile mai târziu, spionul Horodincă a fost din nou protagonistul unui eveniment neobişnuit. Washington Post relata în numărul din 3 martie 1980 că soţia acestuia a leşinat pe aeroport înainte de a fi urcată, împreună cu copilul de trei ani, într-un avion cu destinaţia Europa de Est.
„Soţia unui defector român, îngrijorată de viitorul ei, s-a prăbuşit pe Aeroportul Naţional, luni, înainte ca ea şi fiul în vârstă de trei ani să înceapă călătoria lungă spre Europa de Est. Ultimul episod dintr-o neobişnuită înlănţuire de evenimente care a început cu cererea soţului-diplomat de azil, de săptămâna trecută, la Fort Belvoir, a lăsat femeia sub pază noapte atrecută, la un spital din Arlington, lângă Autostrada Shirley. Femeia a fost internată „pentru propria protecţie”, au spus oficialii spitalului, după ce şase bărbaţi care purtau pălării de blană sovietice au urmat-o la spital şi au vrut să plece cu copilul ei, o acţiune care a fost zădărnicită de poliţiştii din Arlington, chemaţi la faţa locului. Oamenii au făcut cunoscut oficialilor americani că au legături cu Ambasada României”, relatau jurnaliştii americani. Thomas Reston, un oficial al Departamentului de Stat, citat de ziarul american, susţinea că înainte de a pleca la aeroport, Cristina Horodincă ar fi înştiinţat oficialii SUA că dorea să se întoarcă în România şi nu a cerut azil politic în SUA, împreună cu soţul ei.
„Este politica noastră să respectăm dorinţele celor care aleg să plece. Soţul ei ne-a informat săptămâna trecută că el nu doreşte să interfereze cu dorinţele ei”, afirma Reston, citat în articol. Tânăra care leşinase pe aeroport fusese adusă la spital cu o ambulanţă, care era urmată de maşina în care se aflau cei şase oameni. În Urgenţe, bărbaţii au rămas în apropierea ei, pentru a o supraveghea. Cristina Horodincă ar fi cerut să poată vorbi cu soţul ei, pentru a-l convinge să păstreze copilul în SUA.
„Sursele noastre confirmă că femeia şi copilul ei se întorseseră recent dintr-o vizită în România”, informau jurnaliştii. Cristina Horodincă a fost vizitată de ambasadorul român Nicolae Ionescu. După o întrevedere tensionată cu acesta, femeia a ales să ceară azil în Sua, informa Washington Post, într-un alt articol, din 7 martie 1980.
Dezertorul care regreta plecarea din România
Un an mai târziu, Nicolae Horodincă afirma că regretă dezertarea, informau jurnaliştii americani.
„Nicolae Horodincă este un spion care a venit aici din „frig”. Acum, la mai mult de un an de la defectarea lui în SUA, el crede că a fost o greşeală. Descurajat, deziluzionat şi umilit de tratamentul la care a fost supus de autorităţile Inteligence-ului american, abandonat de soţia sa şi de copil, Horodincă spune că se gândeşte să se întoarcă în România, deşi ar putea înfrunta o posibilă condamnare de 20 de ani de închisoare, pentru trădare... mai important, nefericirea lui Horodincă dă naştere unor întrebări dacă plângerile sale despre Inteligence-ul american va speria alţi posibili dezertori”, scria Willian Beecher în articolul „Regretele unui dezertor”, din Boston Globe Magazine (19 iulie 1981). Autorul relata pe larg povestea spionului român care reuşise să îşi facă prieteni în Congresul american , dar care susţinea că nu a încălcat legea din SUA şi nu a căutat să cumpere documente secrete sau să compromită pe nimeni. „Este puţin timid în a discuta toate motivele dezertării sale. Dar atât el cât şi Traian Nicola, un prieten ofiţer de Securitate, susţin că un motiv major a fost şocul din ierarhia Securităţii din ţara sa, care le-au făcut viaţa în teren intolerabilă. Amândoi au susţinut că nu au fost recrutaţi ca defectori de Serviciile americane, ci au venit pe cont propriu”, informa The Boston Globe.
Speranţele năruite ale fostului spion
Nicolae Horodincă a relatat că atunci când a solicitat azil, câţiva oameni de la CIA şi FBI i-au spus că a luat o decizie bună şi că va avea o viaţă minunată, atât el, dar mai ales fiul său. Împreună cu soţia şi fiul, Horodincă a fost adus într-o locuinţă conspirativă a CIA, aflată sub pază, pe care însă trebuiau să o împartă cu alţi necunoscuţi. A doua zi, în timp ce bărbatul era interogat, soţia lui s-a strecurat din locuinţă, a luat un taxi şi a plecat, împreună cu fiul său, fără ştirea lui Horodincă la sediul Ambasadei României. A decis în final să rămână în SUA.
Horodincă le-a povestit jurnaliştilor că în timp ce era mutat dintr-o locuinţă provizorie în alta, I s-au făcut o mulţime de promisiuni, care includeau plata unor cursuri de recalificare pentru el şi pentru soţia sa, locuri de muncă mai bune, bani pentru creşterea coplului, o casă mai bună. În final i-au fost daţi 16.000 de dolari pentru a-şi cumpăra o maşină, mobilă şi haine şi o alocaţie de circa 1.000 de dolari pe lună. Fostul spion nu a fost însă mulţumit şi chiar s-a adresat Ambasadei României în speranţa că ar putea fi găsite soluţii pentru a se întoarce în România.
„Soţia sa i-a spus că în ţară aveau locurile lor de muncă, apartamentul lor, o viaţă bună. Dar în SUA au incertitudine şi hărţuire. Horodincă a telefonat mamei sale şi a întrebat-o ce sentinţă a primit în absenţp. Condamnare la moarte, a spus ea. Horodincă avea dubii, spune el, pentru că pedeapsa cu moartea este impusă pentru trădare doar în vreme de război”, informa autorul articolului. Fostul spion care se plângea că nu putea duce o viaţă normală afirma că spera că situaţia lui se va clarifica.
Cinci ani de la dezertarea sa, Horodincă se plângea din nou de situaţia sa din SUA. Înter timp, soţia sa se întorsese în România, cu fiul său, şi s-a recăsătorit. În 1985, Nicolae Horodincă avea 38 de ani, lucra la o firmă de import-export din SUA şi câştiga anual 15.000 de dolari, nu devenise cetăţean american şi susţinea că nu mai are relaţie cu SUA. Regreta că nu îşi angajase un avocat în ziua în care a cerut azil politic şi afirma că se afla la limita supravieţuirii, nemulţuit că nu primise mai mult de la uatorităţile SUA.
Vă recomandăm să citiţi şi: