PORTRET: Mihaela Cărmăzan este o dactilografă de F1, pasionată de Drept

Hunedoreanca  lucrează ca secretară de 25 de ani şi este capabilă să scrie la maşină cu o viteză de 650 de caractere pe minut. De la clasic la hip-hop, atunci când scrie este o mare consumatoare de acorduri muzicale.

Dactilografia este o meserie asociată cu ideea de viteză.  Cu cât umpli mai repede cu text  o pagină cu atât eşti mai valoros. În 25 de ani de muncă în faţa „claviaturilor” cu litere, Mihaela Cărmăzan şi-a testat viteza de dactilografiere de mai multe ori.  „Pe tastatura de calculator ating o viteză de circa 650 de semne scrise pe minut. Text curat, fără greşeli. Pe alt tip de dispozitive de scris viteza este mai mică”, spune hunedoreanca.

Pentru ureche, cavalcada degetelor care cad pe tastatura calculatorului sună ca o ploaie torenţială de vară. Altul era însă „soundul” când Mihaela Cărmăzan a început să dactilografieze pe maşini de scris mecanice. „Sunau ca mitralierele. Şi trebuia forţă de apăsare, nu glumă, ca să imprimi textul pe cinci foi puse la indigo. De zeci de ori mi-am rupt unghiile la prima maşină de scris pe care am lucrat”, îşi aminteşte dactilografa.

Degetul,  litera şi „orbit”-ul

Cariera sa profesională a coincis cu revoluţia produsă în dispozitivele de scris.  Înainte de calculator, a lucrat pe maşini de scris electrice, pe urmă pe cele electronice. „A fost o mare bucurie când am trecut pe maşini electronice. Aveau capacitatea de a memora textele scrise, fiind capabile să facă, în avampremieră,  primele copy-paste-uri”, spune Mihaela Cărmăzan.

Cine îşi imaginează că scrisul  la tastatura calculatorului e o joacă de copii se înşeală. În primul rând nu poţi atinge o viteză profesională dacă nu respecţi regula de aur:  fiecare deget cu litera lui.

„Există o poziţie de start în care  tastele „A, S, D, F”, dau de lucru degetelor mâinii stângi, iar „J, K ,L” ţin ocupate degetele mâinii drepte. Degetele groase bat spaţiul. Singura mişcare pe care o fac este un rapid  sus-jos, pentru ca fiecare deget să acopere literele arondate de pe rândurile trei şi unu de taste. Numai aşa se poate atinge viteza de dactilografiere profesională”, spune hunedoreanca.

Şi mai este un amănunt. Mihaela Cărmăzan nu se uită niciodată la mâinile ei în timp ce scrie. „Folosesc metoda dactilografierii în orb. Aş încetini foarte mult dacă mi-aş întoarce tot timpul privirea de la textul de copiat la tastatură. Prin urmare, privesc numai ce am de copiat şi degetele aleargă pe taste scriind  „on-line”, fără oprire. În timp, memoria mea motrică ţine minte traseul fiecărui deget pentru a scrie corect. De aceea pot dactilografia chiar şi în beznă”,  explică hunedoreanca.

Ea spune că are două deformaţii profesionale datorită muncii ei: nu poate avea unghii lungi şi se descurcă foarte bine cu claviatura orgii la care a învăţat să cânte.

Întrebări şi răspunsuri
Este vreun tip de document cu care nu vă împăcaţi ca secretară?
O singură dată, în epoca calculatorelor, a trebuit să fac un tabel uriaş în Excel. Nu cred că aş vrea să mai repet experienţa.

Se plăteşte bine acest tip de serviciu?
La preţurile pieţei, o pagină A4 dactilografă costă până la cinci lei.

De ce depinde scrierea corectă a textului în viteză?
Cel mai mult depinde de sistemul nervos al dactilografei. Este nevoie de o anumită tenacitate nervoasă, ca de la un moment dat să nu începi să faci greşeli.

Ce-i place
„De la clasic la hip-hop sunt o mare consumatoare de acorduri muzicale. Oricât de repede aş scrie am nevoie de un fond sonor muzical ca treaba să iasă bine”, spune Mihaela Cărmăzan.

Ce nu-i place
„Nu suport prefăcătoria şi minciuna care mi se pare că domină viaţa publică românească în ultimul timp“, a mai spus Mihaela Cărmăzan.

Profil
Născută. 14 august 1965
Educaţie. Bacalaureat, studentă la Drept
Experienţă. Aproximativ 25 de ani de muncă de secretariat
Familie. Căsătorită, doi copii