Plăcerile sexuale ale femeilor din lumea antică: vibratorul cu albine al Cleopatrei şi penisul de aur dăruit de Cezar

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Mărturii stranii despre folosirea jucăriilor sexuale în lumea antică arată cât de populare ar fi fost acestea în Grecia Antică, dar şi că regina Egiptului, Cleopatra, ar fi avut primul vibrator. Un ritual de nuntă din lumea romană implica folosirea obiectelor sexuale, însă cele mai vechi descoperiri arheologice ale acestora datează din Epoca de Piatră.

Jucăriile sexuale au fost folosite încă din Epoca Pietrei, potrivit mărturiilor arheologice. Cel mai vechi obiect cu astfel de conotaţii este un falus de piatră lustruit, lung de 20 de centimetri, care datează din perioada Paleoliticului superior. A fost găsit de arheologi în Peştera Hohle Fels din Germania. Din aceeaşi perioadă datează unele dintre artefactele numite de arheologi batoane de comandament, obiecte din piatră care au stârnit numeroase controverse. Erau decorate şi încrustate cu figuri ale unor animale şi ar fi fost folosite pentru îndreptarea suliţelor. Însă uni arheologi au susţinut că, datorită formei şi a simbolismului lor, puteau fi utilizate şi ca jucării sexuale.

Cleopatra avea vibrator
Potrivit unor mărturii istorice, Cleopatra ar fi fost prima femeie care a folosit un vibrator. Fiind nesatisfăcută de jucăriile sale sexuale, regina Egiptului ar fi cerut să i se confecţioneze un astfel de obiect dintr-o tărtăcuţă, în care au fost introduse albine vii. O altă relatare despre Cleopatra arăta că regina cunoscută în vremea sa ca un simbol al sexualităţii ar fi primit de la Iulius Cezar un penis de aur, încrustrat cu modele artistice, probabil cel mai scump obiect sexual din acea vreme.

Relatări din lumea antică oferă detalii despre inventivitatea cu care erau create jucării sexuale şi despre faptul că aveau rolul nu doar de a le stimula fizic pe posesoarele lor, dar şi pentru a le stimula mintea şi emoţiile. Există mărturii despre folosirea ca obiecte sexuale a castraveţilor şi a morcovilor, dar şi a unor vaginuri artificiale.

Jucăriile sexuale, populare în Grecia Antică
Primele obiecte sexuale menţionate în lumea elenă au fost realizate din piatră, gudron, lemn şi alte materiale care ar putea fi modelate în formă de penisuri şi care erau suficient de tari pentru a fi folosite ca jucării sexuale penetrante. În Grecia Antică, sunt amintite din scolul al V-lea, î. Hr., iar mărturii despre utilizarea lor pot fi văzute în ilustraţiile artistice de pe vasele greceşti datate din acea perioadă. Vechii greci şi romani au folosit dildouri şi chiar au depus eforturi în îmbunătăţirea lor.

Piesele deseori înfăşurate în teci de piele, erau cunoscute sub numele de olisbos şi au fost extrem de populare la vechii greci. În comedia Lysistrata, scrisă de Aristofan în urmă aproape două milenii şi jumătate, autorul susţinea că femeile din Grecia au organizat o grevă a sexului pentru a pune capăt războiului peloponesiac. Soţiile grecilor plecaţi la război erau nemulţumite că bărbaţii mergeau la război şi le ofereau aşa-numitele „olisbos" pentru a preveni isteria. Însă în timpul războaielor, acestea nu mai puteau importa jucării sexuale, fabricate din piele bună. „Astfel, fetelor, când vine vremea sexului, nu mai rămâne nici cea mai vagă adiere. De când acei milesieni ne-au trădat, nu mai putem găsi nici jucăriile de piele de opt degete. Cel puţin ele ne-au servit în lipsa cărnii pentru sărmanele noatre plăceri. Aşadar, v-ar plăcea să găsim un mod prin care să oprim acest război?”, se arată într-un fragment al comediei antice.

priapus

Roma antică, jucăriile mireselor
În Roma antică, jucăriile sexuale erau amintite în relatările despre ceremoniile dedicate zeităţilor fertilităţii. Priapus era unul dintre zei, fiind reprezentat în statuete cu forma unui falus sau a unui pitic dotat cu un penis proeminent. „Sfântul Augustin ne informa că doamnele din lumea romană considerau ca fiind un obicei foarte adecvat şi pios pentru tinerele mirese să se aşeze pe membrul monstruos al Priapus. Şi Lactantius spune: <<Să vorbesc despre faptul că Mutinus (nume dat lui Priapus), la extremitatea cărora mirese sunt obişnuite să se aşeze, pentru ca zeul ar putea părea să fi fost primul care a primit sacrificiul modestiei lor>>. Femeile puteau fi văzute oferind în public statuetei lui Priapus cât mai multe ghirlande, pe cât a fost numărul iubiţilor lor. Ghirlandele erau atârnate în jurul falusului enorm de idol, care a fost de multe ori ascuns de la vedere în spatele numărului de ofrande agăţate de către o singură femeie”, aminteau autorii Leonard C. Smithers şi Sir Richard Burton, în volumul Priapeia, în 1890.

Obiceiul ciudat din ţările arabe
În unele perioade ale Antichităţii, la popoarele arabe s-a crezut că sângele provenit de la tânăra mireasă dezvirginată în noaptea nunţii era necurat, iar bărbatul nu trebuia să se atingă de el. Astfel, un preot local era adus pentru a rupe himenul femeii, folosind o piatră în forma unui organ sexual. Uneori, potrivit unor autori, astfel de ceremonii aveau loc în centru aşezărilor. De aproape cinci milenii datează artefactele cu rol sexual descoperite în China. Piesele erau realizate din lemn lăcuit, jad sau oase.


Vă recomandăm şi:

Zeul obscen adorat de strămoşii noştri: cine a fost Priapus şi de ce miresele erau obligate să se aşeze pe falusul său imens

Urmele cultului lui Priapus, zeul mai multor popoare antice înfăţişat în cele mai obscene ipostaze, au fost descoperite în ruinele aşezărilor daco-romane din mai multe zone ale României, semn că zeitatea romană a fertilităţii şi-a găsit adepţi şi în teritoriile provinciei Dacia.

Agatârşii, tribul misterios al Daciei în care nevestele erau împărţite frăţeşte. Bărbaţii se împodobeau cu aur, îşi tatuau chipul şi mădularele

Agatârşii au locuit pe actualul teritoriu al Transilvaniei în urmă cu 2.500 de ani, potrivit istoricilor, iar autorii antici au descris obiceiurile neobişnuite ai celor consideraţi strămoşi ai dacilor. Agatârşii, tatuaţi, vopsiţi şi împodobiţi cu aur, îşi luau mai multe neveste pe care le împărţeau între ei, îşi cântau legile şi îi venerau pe Apollo şi Dionis.

Sexul oral în lumea antică: de ce felaţia a fost considerată un dar de nerefuzat, dar şi o pedeapsă umilitoare

Mărturii despre sexul oral în lumea antică arată cât de deosebit era privită practicarea sa în marile culturi. Romanii îl considerau un viciu şi un mod de umilire a celor siliţi să îl practice, iar alte popoare au creat legende şi ritualuri pe seama lui.

Hunedoara



Partenerii noștri

image
canal33.ro
Ultimele știri
Cele mai citite