Necropola secretă a Rotondei: tainele cimitirului medieval de sub cea mai veche biserică zidită în România
0Aproape ascunsă de privirile turiştilor care ajung în Geoagiu, Rotonda impresionează prin vechimea ei şi, mai ales, prin misterele nedesluşite pe care le păstrează. Timp de un deceniu au avut loc săpături arheologice în incinta ei, iar descoperirile au fost uimitoare: peste 200 de morminte, unele vechi de aproape un mileniu au fost scoase la iveală, atestând faptul că fosta biserică este cea mai veche din ţară.
Rotonda, considerată cea mai veche biserică medievală din ţară, ar fi fost construită în secolele XI-XII, în vremea regelui Ladislau I al Ungariei. O legendă (nedocumentată) despre aşezarea misterioasă spune că la întoarcerea din Ierusalim pe drumul roman care străbătea Valea Geoagiului, cavalerii templieri au ajuns în aceste locuri, iar în semn de recunoştinţă faţă de ospitalitatea oamenilor au ridicat biserica.
Zidurile Rotondei au lăsat locul unor ferestre ciudate, iar într-o zi din luna mai, când razele soarelui soarele trec printr-una dintre ele şi se revarsă prin cealaltă, este luminat chiar locul unde templierii ar fi ţinut o întâlnire de taină şi au îngropat o comoară. Comoara Rotondei nu a fost descoperită, în schimb arheologii care au cercetat situl, timp de un deceniu, au descoperit aici o necropolă veche de nouă secole. Primele cercetări arheologice efectuate la Rotonda, după 1989, au început în primăvara anului 1993, printr-o intervenţie cu caracter de salvare. Avându-se în vedere importanţa şi vechimea descoperirilor efectuate în perimetrul curţii şi grădinii casei parohiale reformate, începând cu 1994 cercetarea a devenit sistematică, se arăta în raportul publicat de arheologi în Cronica cercetărilor arheologice.
Construită din cărămidă romanică
Arheologul Gheorghe Petrov, responsabil ştiinţific al şantierului, a coordonat săpăturile din zona Rotondei şi a stabilit, încă din 1994, că biserica romanică reprezintă o adevărată raritate în cadrul arhitecturii romanice de cult din Ardeal.
„Faptul că la ridicarea ei s-a folosit aproape în întregime cărămidă romană refolosită şi foarte puţină piatră de râu, ne îndreptăţeşte să afirmăm că rotonda este un monument unic în ţară şi din acest punct de vedere”, informau arheologii. Ei au descoperit în jurul Rotondei o veche şi întinsă necropolă medieval-timpurie. Au fost scoase la iveală la acea vreme primele 20 de morminte, fără sicrie, care aveau un inventar specific pentru secolul XII (monede ale regelui Coloman, inele de tâmplă cu un capăt în formă de S, pandantive). Cercetările arheologice din zona Rotondei au continuat în anul următor, când au fost scoase la iveală alte 26 de morminte, în care defuncţii fuseseră depuşi în sicrie de lemn, potrivit raportului publicat de Institutul Patrimoniului, în Cronica Cercetărilor Arheologice.
FOTOGRAFII: Arhiva personală Gheorghe Petrov.
Mormântul din secolul al XI-lea
Arheologul Gheorghe Petrov a continuat cercetarea şi în 1996. În cele două secţiuni noi unde au fost efectuate săpături au fost descoperite şi cercetate 28 de morminte.
„Cel mai vechi mormânt cercetat a fost datat cu ajutorul unei monede emise în vremea domniei regelui Ladislau I al Ungariei (1077-1095). Mormântul face parte din cel mai vechi orizont de înmormântări practicat în cimitirul din jurul rotondei. În zona apropiată edificiului, înmormântările medievale mai târzii deranjează de cele mai multe ori mormintele care aparţin perioadei arpadiene. Pentru datarea rotondei, ne menţinem în continuare părerea - exprimată dealtfel şi cu alte ocazii - că aceasta a fost ridicată către sfârşitul secolului al XI-lea. Dacă datarea acestei biserici cu plan central se confirmă în întregime până la sfârşitul cercetărilor arheologice, atunci rotonda de la Geoagiu de Jos este cea mai veche biserică de zid aflată încă în picioare nu numai de pe teritoriul Transilvaniei dar şi al întregii ţări”, se arată în raportul din 1996.
Misterul celor 27 de morminte din Rotonda
Inventarul funerar descoperit în perioada 1993 – 1998 cuprindea monede medievale ungureşti, inele, verighete, mărgele de os şi sticlă, diverse accesorii vestimentare (copci, aplici), precum şi resturi din vestimentaţia şi încălţămintea defuncţilor.
Cercetările conduse de Gheorghe Petrov au continuat şi în anul 2000. S-a stabilit că primele înmormântări au început să se facă în secolul al XI-lea, în vremea regelui Ladislau I (1077 - 1095), iar ultimele în cursul secolului al XVIII-lea, stabileau arheologii.
În 2003, au fost reluate cercătările Rotondei, conduse de Gheorghe Petrov (Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei - Cluj) şi după o îndelungă aşteptare, s-a intervenit în interiorul lăcaşului.
„În această secţiune au fost depistate, dezvelite şi cercetate un număr de 27 de morminte, toate medievale, multe dintre ele fiind păstrate integral, altele fiind deranjate parţial. Multe alte resturi de oseminte umane au fost recuperate din pământ purtat, acestea provenind de la unele morminte mai vechi care au fost distruse în întregime de gropile mormintelor ulterioare. Nici o înmormântare practicată în interiorul rotondei nu a fost intersectată de fundaţia edificiului”, informau arheologii, potrivit raportului publicat de Institul Patrimoniului, în Cronica Cercetărilor Arheologice.
Mama cu copilul
Inventarul funerar recuperat consta în monede medievale de argint, accesorii vestimentare, resturi textile şi obiecte de podoabă. Cea mai veche monedă era un obol emis în vremea regelui Bela al IV-lea (1235-1270).
„O descoperire importantă şi valoroasă este reprezentată de inventarul funerar recuperat de la un mormânt dublu care conţinea scheletul unei tinere femei peste care se afla suprapus scheletul unui copil mic, probabil un nou născut; cei doi, mamă şi copil, au fost înhumaţi deodată. La respectiva femeie, pe unul dintre degetele de la mâna stângă, s-au descoperit două inele de aur, iar pe craniul copilului s-au aflat peste o sută de mici pandantive confecţionate din foiţă de aur; aceste ultime piese sunt prevăzute fiecare cu câte o gaură la o extremitate, prin care trecea un fir suport din sârmă de argint aurit. Despre obiectele recuperate de la cei doi defuncţi, deocamdată, reperele pe care le avem permit aprecierea după care ele ar putea aparţine sec. XVI-XVII”, se arată în raportul publicat în Cronica Cercetărilor Arheologice.
FOTOGRAFII: Arhiva personală Gheorghe Petrov.
Ultimele cercetări au avut loc în anul 2004, responabili fiind arheologii Gheorghe Petrov şi Paul Scrobotă. Rotonda de la Geoagiu este unul dintre cele mai vechi edificii de cult conservate pe teritoriul naţional, fiind, din multe puncte de vedere, un unicat în cadrul arhitecturii medievale religioase din România, constatau arheologii.
În cursul ultimelor două campanii din anii 2003 şi 2004, s-a intervenit în interiorul rotondei, fiind practicate trei secţiuni arheologice în care au fost dezvelite şi cercetate un număr de 46 de morminte, care se adaugă celor 172 de morminte descoperite în exteriorul lăcaşului. Numărul total al mormintelor descoperite în exterior şi la interior este de 218. Înmormântările din interiorul rotondei au fost practicate mai ales în cursul evului mediu, fiind începute în prima jumătate a secolului al XIII-lea. Interesant este faptul că foarte multe schelete aparţin unor copii mici, unii fiind chiar nou născuţi. S-au descoperit multe oseminte umane împrăştiate aiurea, care provin de la anumite morminte deranjate parţial sau în întregime de către înmormântări ulterioare. În ceea ce priveşte inventarul funerar recuperat de la mormintele descoperite în interior şi exterior, fie la cele găsite întregi, neatinse, ori provenit de la cele distruse sau deranjate parţial sau integral, acesta constă în monede medievale (multe de epocă arpadiană) şi moderne, accesorii vestimentare, resturi de vestimentaţie şi obiecte de podoabă, în special inele de tâmplă şi digitale, unele dintre acestea fiind confecţionate din aur. - Gheorghe Petrov.
Rotonda de la Geoagiu a fost iniţial o capelă nobiliară, ridicată probabil din iniţiativa familiei Akoş, despre care documentele medievale o pomenesc ca fiind proprietara domeniului, informează arheologul Gheorghe Petrov.
„Starea de degradare continuă a edificiului, remarcată de noi numai în ultimii 12 ani, reclamă insistent luarea unor măsuri în consecinţă, dar repetatele noastre demersuri făcute în decursul timpului nu s-au bucurat nicăieri de receptivitate”, se arăta în raportul din 2004.
Potrivit istoricilor, Rotonda a fost folosită şi ca biserică, apoi a fost transformată în capelă, pentru că în vecinătatea ei, în secolul al XVI-lea, a fost ridicată o biserica în stil gotic, aparţinând eparhiei reformate.
Vă recomandăm şi:
Băile termale de la Geoagiu au o vechime de circa două milenii, iar în Antichitate, locul era o aşezare luxoasă, destinată celor bogaţi. O dovedesc cele 11 plăcuţe votive din aur şi numeroasele altare dedicate zeităţilor şi nimfelor, care au fost descoperite în ultimele decenii sub ruinele fostului complex de ape termale. Atât pentru istorie, dar mai ales pentru apa de calitate, zeci de mii de români ajung anual în staţiunea Geoagiu.
Folosite ca ofrande aduse zeilor, în Antichitate, 11 plăcuţe din aur nativ, dintre care opt au fost descoperite în termele daco-romane de la Germisara, iar trei aparţin aceleiaşi zone, dar provenienţa lor este contestată, se numără printre comorile uimitoare de pe teritoriul României.
Cele mai preţioase comori arheologice descoperite în cetatea dacică Piatra Roşie din Munţii Orăştiei sunt o serie de scuturi antice, bogat împodobite cu reprezentări ale unor animale mitologice. Unele dintre aceste piese au ajuns pe piaţa neagră a antichităţilor, iar statul român a făcut eforturi mari pentru a le recupera.
Se încarcă comentariile...
