Natura sălbatică din munții Hunedoarei, sufocată de „satele de vacanță” construite după 1990 VIDEO

0
0

Șiruri de vile și case de vacanță ocupă locuri greu accesibile în trecut din munții Hunedoarei. Fenomenul a luat amploare după 1990 și a transformat radical zone unde turismul se rezuma la câte o cabană.

Vechea cabană a minerilor, din Pasul Vulcan. Foto: Daniel Guță
Vechea cabană a minerilor, din Pasul Vulcan. Foto: Daniel Guță

În județul Hunedoara, fenomenul depopulării a adus în pragul dispariției zeci de sate și cătune, în special din zona de munte.

În schimb, în câteva locuri cu natură sălbatică, aproape neatinse de intervențiile oamenilor până în urmă cu trei decenii, s-au dezvoltat „sate de vacanță”. Ținuturile virgine au fost ocupate de numeroase vile și pensiuni, locuite sezonier ori păstrate doar ca investiții imobiliare.

Satele de vacanță din Munții Vâlcan

În anii ´70, orașele învecinate Vulcan, Lupeni din Valea Jiului, situate la poalele munților Vâlcan, aveau împreună o populație de peste 70.000 de locuitori, însă culmile din vecinătatea lor au rămas aproape nealterate de oameni.

O cabană cu circa 40 de locuri, administrată de Întreprinderea Minieră Lupeni, funcționa în Straja (la 1.445 metri), iar o altă cabană, cu 20 de locuri, a fost construită ca loc de odihnă pentru angajații Întreprinderii Miniere Paroșeni.

„Multe distracții nu prea aveam așa că la sfârșit de săptămână, urcam pe jos la fel cum o făceau și alte familii de mineri, pe drumul forestier până la cabana de pe munte, unde petreceam la iarbă verde”, își amintește Ioan, un localnic din Vulcan, proprietar al unei casuțe din zonă.

Pasul Vulcan. Foto: Daniel Guță
Pasul Vulcan. Foto: Daniel Guță

Câteva mici pârtii de schi amenajate rudimentar pe versanții din jurul lor îi atrăgeau pe localnici în weekend-urile de iarnă, în timp ce în restul sezonului amatorii de drumeții erau invitați să exploreze frumusețile masivului, pe traseele care aveau ca loc de plecare cele două popasuri.

După 1990, fostele pajiști din munții Vâlcan au fost ocupate de tot mai multe vile și pensiuni, iar suprafețe tot mai mari de pădure au fost defrișate pentru a lăsa loc noilor pârtii, șosele, parcări și instalații de schi. Construcțiile din masiv s-au extins până în apropiere de vârful Straja (la 1.868 metri), unde în 2019 a fost inaugurată stația unui telescaun aproape nefolosit până în prezent.

În prezent, peste 200 de cabane și case de vacanță formează „satul turistic” Straja, care se animă doar în timpul iernii, la fel ca stațiunea învecinată Pasul Vulcan, unde numărul construcțiilor este mult mai mic.

Munții Parâng și Retezat, cuceriți de oameni

Locuri cunoscute în trecut pentru sălbăticia lor din Munții Parâng și Retezat au fost și ele ocupate, în ultimele trei decenii, de sute de construcții. În Retezat, cabana Pietrele a fost construită în 1936, la cota 1.480 metri.

Parâng. Foto: Daniel Guță
Parâng. Foto: Daniel Guță

În următoarele cinci decenii au mai fost înființate cabanele Buta, Gura Zlata, Baleia, Câmpul lui Neag și motelul Valea de Pești, alături de alte câteva cabane forestiere și vânătorești și de refugiile din zona alpină a masivului.

Lucrările la Amenajarea hidroenergetică Râul Mare – Retezat au însemnat „colonizarea” ținutului sălbatic în anii ´70, iar după 1990, văile Râușorului, Pietrele și Râului Mare au devenit adevărate sate de vacanță, ocupate de zeci de noi construcții.

Râușor. Foto: Daniel Guță
Râușor. Foto: Daniel Guță

„Valea Râului Mare nu mai este demult locul sălbatic al copilăriei mele, pe care nici forfota din jurul barajului de la Gura Apelor nu îl putea tulbura”, povestește un localnic din cătunul Brazi. 

Același fenomen s-a întâmplat și la poalele Parângului, unde în anii ´70 turiștii puteau găsi locuri de cazare în cabana Rusu, ridicată pentru minerii întreprinderii Dâlja – Petroșani.

Straja. Foto: skistraja.ro
Straja. Foto: skistraja.ro

Alte case de odihnă au fost construite la Lunca Florii, pentru minerii din Petrila, la Voevodu, pentru angajații minei Lonea și la Câmpu lui Neag, pentru angajații din Uricani. În Pârâng, un telescaun urca până în zona alpină a muntelui, unde complexul sportiv IEFS, aflat la cota 1.740 de metri, avea un regim special și circuit închis, nefiind destinat cazării turiștilor.

Numărul cabanelor din zona turistică Parâng, învecinată orașelor Petroșani și Petrila, depășește în prezent 200, iar șirul construcțiilor s-a extins haotic în jurul vechii cabane a sportivilor, pe marginea pârtiilor de schi.

Hunedoara


Ultimele știri
Cele mai citite