Misterul dispariţiei lui Iulian Ceia, „creierul“ traficanţilor de comori dacice. Tezaurul uriaş dispărut din Munţii Orăştiei în ultimii 26 de ani
0Iulian Ceia, considerat „creierul” marilor reţele de traficanţi de comori antice furate din Munţii Orăştiei, se află de peste trei ani pe lista infractorilor daţi în urmărire internaţională. Din 2014, nicio autoritate nu i-a dat de urmă celui condamnat surprinzător nu pentru implicarea în traficul de comori, ci pentru lipsire de libertate.
Aproape 200 de kilograme de monede şi artefacte antice de aur, printre care 24 de brăţări spiralice din aur provenite din Sarmizegetusa Regia, au fost furate din anii 1990 până în prezent, potrivit unei declaraţii făcute, recent, de procurorul general al României, Augustin Lazăr, cel care a coordonat, în anii în care a fost procuror la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia, mai multe anchete privind traficul de comori.
Până în prezent, cu mari eforturi, autorităţile române au reuşit recuperarea a 13 dintre spiralele dacice dispărute şi a mai multor tezaure preţioase de obiecte de patrimoniu. Peste 30 de inculpaţi, români şi străini, au fost trimişi în judecată pentru infracţiuni legate de traficul comorilor dacice, iar printre cei condamnaţi definitiv în aceste dosare s-a numărat Iulian Ceia.
„Creierul” grupării
Anchetatorii l-au identificat pe Iulian Ceia drept „creierul” reţelelor de traficanţi de comori antice şi l-au trimis în judecată în 2005, alături de alţi 12 inculpaţi. Potrivit rechizitoriului Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia, asociaţia infracţională condusă de Iulian Ceia, fost poliţist trecut în rezervă şi sportiv la Clubul Dinamo, era alcătuită din foşti sportivi, având ca obiect de activitate, în principal, traficul cu bunuri arheologice aparţinând patrimoniului cultural naţional însuşite din siturile arheologice protejate ale Munţilor Orăştiei, precum şi executarea de recuperări prin violenţă şi ameninţări la adresa victimelor, violarea domiciliului acestora, şantaj prin stabilirea şi perceperea de „amenzi” unor persoane care le-au lezat interesele ilegale.
„Prin conexiunile deţinute în viaţa publică (n.r. ex - consilierul prezidenţial Dan Iosif), liderul grupării a întreprins demersuri la Ministerul Culturii şi Cultelor pentru a se încredinţa <<protecţia>> rezervaţiei arheologice din Munţii Orăştiei unei firme de pază pe care urma să o înfiinţeze, vizând astfel atingerea a două obiective: asigurarea exclusivităţii în <<protejarea>> (în realitate exploatarea) siturilor arheologice, precum şi <<accesarea>> unor fonduri comunitare pe acest motiv”, informau procurorii, în dosarele traficului de tezaure furate.
Ceia solicita ca siturile arheologice din Munţii Orăştiei să fie păzite de firma sa, în timp ce „locotenenţii” şi „soldaţii” săi, după cum erau numiţi în rechizitoriu colaboratorii săi ocupaţi cu săpăturile şi detecţiile ilegale de comori din situri, aveau mână liberă la braconaj arheologic, completau anchetatorii. Fostul om politic Dan Iosif, decedat în 2007 într-o clinică privată din Siberia, i-a fost prieten apropiat lui Iulian Ceia. Iosif declara în ultimele sale interviuri din 2007, că Iulian Ceia îşi făcuse mulţi duşmani pentru că ar fi demascat implicarea unor poliţişti în afacerile ilegale ale grupărilor infracţionale din Deva anului 2000 şi că ar fi trebuit protejat.
De la 12 ani la doi ani de închisoare
Şapte ani a durat procesul judecat la Tribunalul Hunedoara, timp în care Iulian Ceia a susţinut că este nevinovat. În decembrie 2012, Tribunalul Hunedoara l-a condamnat la 12 ani de închisoare pentru asociere în vederea săvârşirii de infracţiuni, nerespectarea regimului de ocrotire a unor bunuri din patrimoniul cultural naţional, efectuarea de detecţii şi săpături neautorizate în siturile arheologice de pe raza judeţului Hunedoara şi lipsire de libertate în mod ilegal. Ceia s-a declarat a acuzat, la rândul lui, că nu a avut parte de un proces echitabil. Un an an mai târziu, Curtea de Apel Alba Iulia a redus pedeapsa primită de Iulian Ceia la şapte ani de închisoare, achitat pentru infracţiunea de asociere în vederea săvârşirii de infracţiuni. A decis încetarea procesului penal împotriva lui, pentru infracţiunile de şantaj de care fusese acuzat şi schimbarea încadrării juridice din complicitate la furt calificat de obiecte de patrimoniu în tăinure, pentru care a fost condamnat la cinci ani de închisoare. De asemenea, a fost condamnat la şapte ani de închisoare pentru lipsire de libertate.
În decembrie 2014, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis condamnarea acestuia numai pentru lipsire de libertate, la doi ani de închisoare. Între timp, acesta dispăruse. „Iulian Ceia este dat în urmărire internaţională, prin INTERPOL, pentru a executa condamnarea la doi ani de închisoare pentru lipsire de libertate”, a precizat Georgian Drăgan, purtătorul de cuvânt al Inspectoratului General al Poliţiei Române. Fotografia şi datele de identificare ale hunedoreanului nu au fost publicate însă pe pagina de internet a Poliţiei Române şi nici pe pagina INTERPOL. În ultimele sale informări adresate Curţii de Apel Alba Iulia, în cursul anului 2013, Ceia preciza că devenise consultant al unei firme private, iar serviciul îl făcea să îşi schimbe deseori domiciliul, fie în Insulele Capului Verde, fie în Africa de Sud sau Rusia. IGPR nu a oferit informaţii despre locul în care hunedoreanul s-ar afla în prezent.
Vă recomandăm şi:
Singura trusă medicală descoperită pe teritoriul ţării noastre cu ajutorul căreia se presupune că dacii efectuau operaţii chirurgicale îşi are originea în Sarmizegetusa Regia. Obiectele pe care aceasta le conţinea au stârnit de-a lungul timpului numeroase controverse.
Matriţa de la Sarmizegetusa Regia, considerată printre cele mai valoroase piese arheologice descoperite în ultimele decenii în România, ascunde enigme care până în prezent nu au putut fi descifrate.
Imagini în care este înfăţişată cea mai importantă descoperire arheologică realizată în ultimii ani în Sarmizegetusa Regia au fost publicate, în premieră, la doi ani de la data descoperirii comorii arheologice. Fotografiile caree înfăţişează matriţa bijutierului din fosta capitală a Daciei preromane au fost realizate de Vladimir Brilinsky, omul care a descoperit obiectul misterios.
Cele mai valoroase piese de tezaur descoperite în Sarmizegetusa Regia sunt brăţările din aur masiv, din vremea dacilor, bogat împodobite. Obiectele unice spun povestea măiestriei cu care dacii prelucrau metalele, susţin istoricii. De-a lungul timpului, multe alte tezaure de bijuterii care au aparţinut vechilor locuitori ai ţinuturilor Carpaţilor s-au pierdut pentru totdeauna.
Se încarcă comentariile...
