Misterele locurilor antice uitate unde s-a scris istoria dacilor: Tapae, Kogaionon și Ranisstorum VIDEO
0Locurile unde au fost purtate bătălii crâncene dintre daci și romani, muntele sfânt al dacilor și așezarea legendară unde a fost adus capul lui Decebal s-ar fi aflat pe teritoriul actual al Hunedoarei.
Războaiele daco-romane de la începutul secolului al doilea au rămas o temă importantă de cercetare pentru arheologii și istoricii români. Tehnologia modernă a fost folosită în ultimii ani tot mai mult pentru identificarea așezărilor dacice și romane de pe teritoriul României. Unele au intrat în legendă, fiind menționate în cronicile unor cărturari din Antichitate, iar oamenii de știință au încercat de-a lungul timpului să identifice locul unde acestea au existat.
În timp ce în ultimele decenii cei mai renumiți istorici au confirmat că Sarmizegetusa, capitala dacilor din vremea lui Decebal, se afla pe dealul Grădiștea Muncelului, la poalele vârfului Godeanu, locurile altor așezări dacice cu semnificație istorică, menționate în scrierile antice, au continuat să stârnească dezbateri.
Tapae – trecătoarea din Țara Hațegului
Locul celor mai crâncene bătălii dintre daci și romani a purtat numele Tapae. Aici, în anul 87, armata romană condusă de generalul Cornelius Fuscus a fost prinsă într-o ambuscadă și măcelărită de oștile lui Decebal. Generalul roman a fost ucis, iar steagurile și mașinile de luptă ale legiunilor sale au fost capturate de daci și duse în munți.
În anul următor, romanii conduşi de generalul Tettius Iulianus au atacat din nou Dacia şi au fost victorioși la Tapae. Dacii au fost nevoiți să se retragă în munți, fără a mai fi urmăriți de către romani. Ultima bătălie importantă dintre daci şi romani, purtată la Tapae, a avut loc în anul 101 şi s-a soldat cu înfrângerea dacilor. A fost una dintre cele mai sângeroase bătălii dintre cele două armate, cea romană fiind condusă de înuşi împăratul Traian.
„Când Traian a pornit împotriva dacilor şi se apropia de Tapae, locul unde barbarii îşi aveau tabăra, i se aduse o ciupercă mare, pe care era scris cu litere latine că atât ceilalţi aliaţi, cât şi burii sfătuiesc pe Traian să se întoarcă şi să facă pace. Dar Traian dădu lupta cu ei, îşi văzu răniţi pe mulţi dintre ai săi şi ucise mulţi duşmani. Deoarece îi lipseau bandajele, se zice că nu şi-a cruţat nici propriile sale veştminte, ci le-a tăiat fîşii. Apoi a poruncit să se ridice un altar soldaţilor căzuţi în luptă şi să li se aducă în fiecare an jertfă pentru morţi”, informa istoricul antic Dio Cassius.
Oamenii de știință au identificat Tapae cu trecătoarea „Porțile de Fier ale Transilvaniei”, aflată în apropiere de așezarea antică Ulpia Traiana Sarmizegetusa, la limita județelor Hunedoara și Caraș Severin.
Aici au fost descoperite valuri de pământ întinse pe mai mult de doi kilometri şi jumătate, care ar fi avut rolul de a închide principala cale de acces dinspre Dunăre, prin țara Haţegului, spre Sarmizegetusa Regia.
Trecătoarea dintre Banat și Ardeal este traversată de șoseaua națională Hațeg – Caransebeș, iar versanții din împrejurimile sale sunt acoperiți de păduri vaste, în care cercetările arheologice au fost sumare.
Vestigii antice au fost descoperite aici la începutul secolului al XX-lea, odată cu construcția căii ferate Hațeg (Subcetate) – Caransebeș. Pe tronsonul de circa 10 kilometri de la Porțile de Fier ale Transilvaniei, calea ferată era dotată cu cremalieră, un sistem din roți zimțate atașat liniei, folosit pentru tractarea locomotivelor pe pante.
Unii autori au susținut că Tapae s-ar fi aflat în zona orașului Oțelu Roșu, însă fără a oferi argumente la fel de convingătoare cu cele ale arheologilor.
Kogaionon - muntele sfânt al dacilor
Muntele pe care dacii îl considerau sfânt și unde îl venerau pe Zamolxis se numea Kogaionon, potrivit istoricului antic Strabon, care a trăit la începutul secolului I d. Hr.
„Muntele a fost socotit sfânt şi i se zicea Kogaionon şi la fel a fost şi numele râului care curgea pe lângă el (...) Zamolxis s-ar fi făcut preot al zeului cel mai slăvit la ei, iar după aceea a primit şi numele de zeu, petrecându-şi viaţa într-o peşteră, pe care a ocupat-o el şi unde ceilalţi nu puteau intra. Se întâlnea rar cu cei din afară”, arăta autorul elen.
Peștera, râul și muntele, elementele sumare de identificare a muntelui Kogaionon, au dat naștere de-a lungul timpului la numeroase interpretări. Cercetătorii români l-au indicat ca fiind unul din munții Gugu, Godeanu, Bucegi, Retezat sau Ceahlău.
Pentru Vârful Godeanu (1.656 metri) din Munţii Șureanu, aflat la circa două ore de urcat din Sarmizegetusa Regia, stau ca argumente faptul că este înconjurat de cea mai mare concentrare de aşezări civile militare şi religioase dacice din România, că este vizibil din zona celor mai multe dintre cetăți și că în apropierea lui se află ruinele capitalei dacilor.
Și Retezatul, vârful proeminent de forma unei piramide retezate, vizibil de pe culmile din ținutul cetăților dacice, a stârnit fascinația cercetătorilor, unii acordându-i titlul de munte sacru.
Ranisstorum – locul legendar de lângă Sarmizegetusa Regia
Ranisstorum, locul unde generalul Maximus ar fi adus împăratului Traian, ca trofeu, capul regelui dac Decebal a fost menționat pentru prima dată, nu în cronicile războaielor daco-romane, ci pe stela funerară a comandantului roman. Conform inscripției de pe monumentul descoperit la Philippi (Grecia), Tiberius Maximus a pretins că a reuşit să-l captureze pe Decebal, fără a menționa dacă regele dac era viu sau mort.
„Când a văzut Decebal că scaunul lui de domnie şi toată ţara sunt în mâinile duşmanului, că el însuşi este în primejdie să fie luat prizonier, îşi curmă zilele. Capul său fu dus la Roma. În felul acesta Dacia ajunse sub ascultarea romanilor şi Traian stabili în ea oraşe de colonişti”, relata Dio Cassius, autorul Istoriei Romanilor.
Capul regelui dac ar fi fost aruncat pe treptele Gemonii, un loc din Roma unde erau expuse trupurile duşmanilor împăratului spre a fi batjocorite de mulţime, iar în final a fost ajuns în apele Tibrului, potrivit istoricilor.
Ranisstorum a rămas o localitate necunoscută, însă unii istorici au localizat-o în zona Platoului Vârtoapelor, din vecinătatea Sarmizegetusei Regia. În zona numită „Sub Cununi” a Platoului Vârtoapelor, datorită cununii de stânci care o înfățișează, se văd urmele unor terase antice pe care au fost descoperite vestigii dacice, dar și romane.
„Pe prima din terasele de aici, cea mai de vest, se păstrează ruinele unei construcții romane, constând din ziduri cu mortar, țigle și cărămizi. Încă de la mijlocul secolului al XIX-lea, aici au fost descoperite câteva inscripții, precum și peste 500 de denari romani republicani. Este așezarea romană cea mai apropiată de zidurile Sarmizegetusei Regia, al cărei nume însă nu s-a păstrat, dar despre care s-a presupus a fi anticul Ranisstorum”, informa arheologul Ioan Glodariu.
La poalele Platoului Vârtoapelor se află Valea Rea, și ea împânzită de rămășițe ale unor așezări antice. Tot aici au fost identificate peșteri despre care localnicii relatau că ar fi fost locurile unde s-au descoperit comori antice, pe care Decebal le-ar fi ascuns în anii de război.
Se încarcă comentariile...
