Video Mintia, colosul energetic din România anilor '70. A ars 117 milioane de tone de cărbune VIDEO
0Termocentrala Mintia din Hunedoara (video) a fost construită la începutul anilor '70, în timp record, iar timp de jumătate de secol a reprezentat o emblemă a sistemului energetic din România. A fost numită „Steaua de pe Mureș”.
Termocentrala Mintia din Hunedoara a depins, timp de jumătate de secol de cărbunele provenit, în mare parte, din Valea Jiului. A fost închisă în vara anului 2021 și vândută, un an mai târziu, de statul român, prin lichidatorul judiciar, cu peste 91 de milioane de euro, unui investitor privat.
Noii proprietari ai termocentralei au anunțat retehnologizarea acesteia și transformarea ei într-o termocentrală pe gaz, având o capacitate de producție de 1,7 GW de energie.
„În următorii ani, termocentrala va trece printr-un proces amplu de dezvoltare ce implică investiții de peste 1 miliard de euro, locuri noi de muncă pentru locuitorii din zonă și o producție de cel puțin 1.290 MW”, informa, în 2022, la realizarea vânzării, administratorul judiciar al societății de stat Complexul Energetic Hunedoara.
Termocentrala construită peste ruinele din așezarea antică Micia
Termocentrala Mintia are o istorie de peste jumătate de secol, timp în care aici au muncit mii de oameni. A fost, în trecut, unul dintre marii producători de energie din România, iar autoritățile comuniste au numit-o, cu mândrie, „Steaua de pe Mureș”.
Idealizată în presa comunistă, termocentrala aflată în vecinătatea Devei a ridicat de-a lungul timpului o serie de probleme legate atât de eficiența cu care a fost gestionată, cât și de poluarea produsă de funcționarea ei.
Povestea termocentralei de pe malul Mureșului a început în anii ’60, când terenurile de la marginea Devei, ocupate de rămășițele unui castru roman și construcții civile din așezarea antică Micia au devenit un șantier uriaș pe care munceau, la început, peste 700 de oameni.
„Se construieşte o termocentrală cu o putere de 800 MW. Ceea ce merită să fie relevat e faptul că de gospodărirea, de bunul mers, de termenele fixate etapelor construcţiei, în sfârşit, de trecerea acestui gigant de pe hârtia de calc pe terenul ferm al realităţii, răspunde o colectivitate de ingineri şi muncitori a cărei medie de vârstă se află sub 30 de ani”, informa ziarul România Liberă, în noiembrie 1968.
Construcția Termocentralei Mintia reprezenta o investiție de circa 2,75 de miliarde de lei, menită să acopere deficitul de energie din zona centrală a Ardealului, în condițiile expansiunii centrelor industriale din Hunedoara. Proiectul inițial prevedea înființarea a patru grupuri energetice de câte 210 MW, care funcționau cu cărbune din Valea Jiului, adus pe calea ferată.
„A fost aleasă Mintia, pentru că aici Mureşul are un debit relativ satisfăcător pentru alimentarea cu apă de răcire a unei centrale de mare volum. Investiţia a fost descotorosită de costurile turnurilor de răcire. Cărbunele se extrage din apropiere. Termocentrala de la Mintia constituie şi o cale de valorificare superioară a cărbunelui brun din Valea Jiului”, informa revista Viața Economică, în toamna anului 1968.
Cel mai înalt coș de fum
Peste 500 tone de cărbune urmau să fie arse în fiecare oră pentru producția de energie prin cazanele termocentralei, iar pentru reducerea poluării au fost construite unele dintre cele mai mari coșuri de evacuare a fumului, din România. Primul dintre turnuri a fost înălțat în numai două luni, în toamna anului 1968.
„Cea mai înaltă construcţie industrială din ţară: 220 metri. Lucrările la suprastructură au început la 22 august şi s-au terminat în dimineaţa zilei de 28 octombrie, realizând o medie de înaintare de 2,65 m/zi. Dar până la intrarea lui în funcţiune mai urmează o operaţiune dificilă: izolarea anticorosivă în interior, pe toată înălţimea sa. Inginerul losif Vereşezan: Nu necesităţi de ordin turistic impun asemenea construcţii. Coşurile acestea înalte vor asigura un tiraj corespunzător colosalelor cantităţi de cărbuni ce vor arde în cazanele termocentralei. Şi evită, de asemenea, poluarea atmosferei prin dispersarea gazului şi a fumului pe o suprafaţă întinsă şi la o înălţime mare”, informa revista Flacăra în numărul din octombrie – decembrie 1968.
Peste 6.400 de metri cubi de beton și circa 450 de tone de fier beton au fost folosite la primul coș de fum al termocentralei. Alte două coșuri de dimensiuni asemănătoare urmau să fie construite în următorii ani.
Primul grup energetic al termocentralei Mintia a fost inaugurat în toamna anului 1969. La Mintia, albia râului Mureș a fost deviată, iar un baraj și un lac de acumulare au fost amenajate pe râu pentru a asigura aprovizionarea cu apă a noii centrale.
„Barajul condiţionează intrarea în funcţiune a primului grup energetic pentru intreaga termocentrală. El va asigura cel puţin 30 de metri cubi de apă pe secundă pentru nevoile centralei, iar pentru realizarea Iui s-au dislocat peste două milioane de metri cubi de pământ și s-au turnat aproximativ 50.000 de metri cubi de beton”, informa ziarul România Liberă, în septembrie 1969.
Până
în 1971 au fost construite primele patru grupuri energetice de câte 210 MW din
Termocentrala Mintia. În 1977, a devenit funcțională a cincea turbină de 210
MW, iar din 1980 centrala a fost dotată cu al șaselea grup energetic.Unul dintre grupuri a fost modernizat în 2009, ajungând la 235 MW.
„De la punerea în funcţiune şi până la finele anului 2011, termocentrala Mintia a livrat 204 TWh din energia electrică necesară României şi a consumat 117 milioane tone de cărbune”, arăta un raport al Termocentralei Mintia.
Poluarea produsă de Termocentrala Mintia
În anii funcționării ei, termocentrala nu a fost ocolită de probleme. La fel ca și alte râuri care traversau zonele industriale ale Hunedoarei, râul Mureș a fost afectat de poluare intensă în zona Mintia, din cauza deșeurilor provenite de la termocentrală.
„Apa Mureşului, mai jos de barajul de la Mintia, este străjuită de numeroase grămezi în care zac zeci şi sute de tone de fier vechi. Se află aici şi cite s-or mai fi aflând sub nisipul şi nămolul adus de ape, cabine de maşini, roţi, piese care cândva făceau parte din instalaţii şi utilaje miniere, şuruburi, cabluri — unele din cupru şi aluminiu — o sumedenie de obiecte pe care le-a râvni orice magazin de specialitate. Unele provin tocmai din Valea Jiului, fiind aduse odată cu cărbunele energetic. Nu pentru consumul termocentralei, se înţelege, ci din neglijenţă, încărcându-se în vagonete odată cu cărbunele, şi fragmente din utilajele cu care s-a lucrat”, informa ziarul „Scânteia Tineretului”, în 1978.
În apropiere de termocentrala Mintia, o fermă avicolă de mari dimensiuni polua și ea râul Mureș, deversând cantități uriașe de pene în ape. Administratorii fermei se plângeau că păsările sunt afectate de poluarea cauzată de termocentrală.
„În amonte, există o mare crescătorie de păsări. Ei, ce poate să facă o pană aruncată în Mureş? Nimic. E un fleac - s-ar zice. Dar dacă fiecare pasăre din crescătorie pierde numai câte o pană zilnic (şi pierde mai multe!), şi sunt cinci milioane de păsări, iată că pe Mureş curge o suspensie de pene care ajunge să blocheze grătarele de la priza de apă a termocentralei. Pe de altă parte, cei de la crescătoria avicolă reclamă că în bronhiile păsărilor moarte accidental s-au găsit pulberi şi bioxid de carbon, degajate în aer de termocentrala Mintia”, informa revista România Pitorească, în 1982.
Termocentrala Mintia, închisă după un șir de probleme
Cele mai mari probleme pe care le-a avut Termocentrala Mintia, de-a lungul timpului au fost legate însă de modul în care a fost aprovizionată cu cărbune din Valea Jiului.
„Calitatea huilelor pentru care au fost proiectate centralele Paroşeni din Valea Jiului şi Mintia a fost în descreştere, datorită, în mare măsură, alocării cu prioritate a huilelor de calitate pentru industria metalurgiei feroase, concepută şi realizată (în special în ultimii 20 de ani) la dimensiuni total inadecvate economiei noastre”, informa revista Energetica în 1990.
În ultimii ani, Termocentrala Mintia a continuat să fie afectată de modul deficitar de aprovizionare, în special cu huilă provenită de la exploatările din Valea Jiului.
„Perioada de glorie şi de vârf a transportului feroviar de marfă a fost anul 1989, când din minele din Valea Jiului se extrăgeau şi erau transportate pe calea ferată 11 milioane de tone de cărbune pe an. În 2020, un tren de cărbune, maximum, mai circulă pe zi. Sunt unele zile în care nu mai circulă”, afirma, în urmă cu trei ani, Dionisie Ardelean, director în cadrul Centrului Naţional de Calificare şi Instruire Feroviară (CENAFER).
De la începutul anului 2021, cele patru mine din Valea Jiului (Livezeni, Lonea Vulcan și Lupeni) rămase în activitate nu au mai putut asigura necesarul pentru funcționarea termocentralei.
A fost oprită în februarie 2021. Din luna iulie 2021, ultimii aproape 700 de angajaţi ai „stelei de pe Mureş” au fost disponibilizaţi, iar Termocentrala Mintia a intrat în conservare.
Se încarcă comentariile...
