Marile baraje hidrotehnice eșuate în Hunedoara. Românii au lucrat 35 de ani la Acumularea Mihăileni VIDEO
0Planurile construcției mai multor baraje hidrotehnice, unele însoțite de stații de producere a energiei electrice au rămas blocate în ultimii ani, în județul Hunedoara. Unele investiții au început încă din anii regimului Ceaușescu.
Aproape 150 de milioane de lei au fost cheltuite de statul român pentru construcția barajului Mihăileni și pentru lucrările nefinalizate de amenajare a lacului său de acumulare, de pe râul Crișul Alb.
Acumularea Mihăileni, lucrări începute în 1987
Barajul şi lacul de acumulare de la Mihăileni (video), aflate la 15 kilometri de municipiul Brad, la limita judeţelor Hunedoara şi Alba, în comuna Buceș, au intrat în şantier din anul 1987, iar lucrările trebuiau finalizate în cinci ani, potrivit proiectului iniţial, din anii regimului Ceauşescu.
Corpul barajului a fost inaugurat în urmă cu un an, însă lucrările restante la acumularea Mihăileni au fost oprite, la fel și procedurile de expropriere a unor gospodării din zonă.
Organizația neguvernamentală Declic a chemat în instanță Apele Române și a obținut, la Tribunalul Cluj, atât suspendarea continuării lucrărilor la Acumularea Mihăileni, cât şi suspendarea efectelor hotărârii de Guvern prin care, în luna mai 2022, a fost aprobată exproprierea unor suprafeţe de teren a localnicilor pentru a se putea derula amenajare alacului de acumulare.
Unul dintre motivele invocate de reprezentanții ONG-ului a fost faptul că autorizația de construcție necesară derulării proiectului datează din 1987, nefiind valabilă pentru lucrările efectuate în ultimii ani.
Mai multe procese între organizația de mediu și autoritățile satului român, pe tema lucrărilor la Acumularea Mihăileni, se află în derulare.
Reprezentanții organizației neguvernamentale au mai reclamat și că nu există studii de mediu cu privire la proiect şi că impactul ecologic al acestuia constă în deteriorarea râului, în afectarea sitului Natura 2000 Defileul Crişului Alb, aflat în aval și desemnat pentru șapte specii de peşti și va duce la defrișarea unor suprafețe de păduri din perimetrul viitorului lac.
Potrivit Administrației Naționale a Apelor Române, până în 2022 au fost finalizate: barajul, descărcătorul de ape mari, plotul de apă industrială şi microhidrocentrala, inclusiv montajul echipamentelor hidromecanice; drumul de exploatare de pe malul stâng, pe o lungime de 3,60 kilometri, devierea Drumului Naţional 74 din care s-au executat 3,52 kilometri (din totalul de 4,6 kilometri), trei poduri, un viaduct şi sediul de exploatare.
„Barajul de la Mihăileni are un triplu rol: apărarea împotriva inundaţiilor a locuitorilor şi a obiectivelor socio-economice situate în aval, alimentarea cu apă potabilă a populaţiei din acestă zonă, inclusiv municipiul Brad, precum şi producerea de energie electrică”, arăta Administraţia Apele Române.
Statul român a alocat până în prezent peste 148 de milioane de lei, pentru realizarea investiţiei, a cărei valoare totală a fost estimată la aproape 168 de milioane de lei.
Barajul uitat din Valea Jiului
Cel mai mare baraj hidrotehnic din Valea Jiului a fost construit în apropiere de Uricani. Între 1967 şi 1972, mii de oameni au lucrat la construcţia barajului Valea de Peşti, necesar pentru a asigura alimentarea cu apă a oraşelor şi exploatărilor miniere din regiune.
În anii ’90, autoritățile au plănuit construcția încă unui baraj hidrotehnic de dimensiuni mari, în Valea Jiului. Acesta a fost proiectat pe râul Baleia, pentru a asigura apa necesară funcţionării termocentralei Paroşeni.
Până la sfârşitul anilor 2000, când lucrările au fost oprite din cauza insuficienţei finanţării alocate de Guvern, doar o parte din investiţie a fost finalizată.
A fost construit barajul din beton în dublu arc, cu un volum de 86.000 de metri cubi (realizat parţial), un sector din aducţiunea de apă de 3,2 kilometri până la termocentrală (realizat parţial), un drum de acces şi un drum de contur pe malul drept și mai multe galerii și tuneluri, care urmau să fie folosite ca aducțiuni.
Construcţia barajului nu a mai fost reluată, în anii următori, iar în prezent potrivit conducerii Termocentralei Paroşeni, circa 60% din proiectul amenajării hidrografice Baleia este realizat.
Barajul din Valea Jiului şi-a pierdut scopul pentru care a fost proiectat, deoarece unele dintre secţiile termocentralei din Valea Jiului nu mai sunt funcţionale.
Dacă lucrările la acumularea de apă vor fi realizate, investiţia ar putea servi ca sursă de alimentare cu apă potabilă a locuitorilor Văii Jiului, apa pârâului Baleia fiind de calitate, potrivit reprezentanților termocentralei.
Statul a renunțat la patru hidrocentrale pe Strei
La sfârșitul anilor ’80, statul român a început demersurile pentru Amenajarea hidroenergetică a râului Strei pe sectorul Haţeg (Subcetate) –Simeria, de circa 30 de kilometri.
Investiţia viza construcţia a şapte hidrocentrale pe cursul inferior al râului. Până în prezent, între Haţeg şi Călan au fost construite trei hidrocentrale pe Strei (video), iar lucrările la celelalte patru nu au mai avut loc.
Prima centrală de pe Strei a fost amenajată la Subcetate, la mijlocul anilor 2000. A fost echipată cu două turbine Kaplan, cu o putere instalată de 12,215 MW şi o energie de proiect de 26,28 Gwh, iar amenajarea sa mai cuprinde un lac de acumulare devenit cu timpul un habitat ideal pentru nenumărate specii de păsări sălbatice.
În 2013 a fost inaugurată centrala de la Plopi, echipată cu două turbine Kaplan, cu o putere instalată de 12 MW şi o energie medie multianuală de 27,42 Gwh.
În 2019, după o investiţie de aproape 50 de milioane de euro şi şase ani de la începerea lucrărilor, Hidroelectrica a recepţionat centrala de la Bretea Streiului, dotată cu două turbine Kaplan, având o putere instalată de 6,282 MW fiecare, care aduc în sistemul energetic naţional un plus de aproximativ 33 Gwh/an.
Proiectele blocate din Defileul Jiului
La începutul anilor 2000, și râul Jiu a fost cuprins într-un proiect hidroenergetic, pe sectorul Defileul Jiului.
Amenajarea hidroenergetică de pe râul Jiu prevedea construcţia a două hidrocentrale, dar şi captarea Jiului în anumite zone şi direcţionarea lui prin conducte. În 2017, lucrările au fost oprite, printr-o sentinţă definitivă a justiţiei, deoarece mai multe organizaţii ecologiste au contestat proiectul, derulat pe teritoriul Parcului Naţional Defileul Jiului.
Hunedoara a rămas unul dintre județele mari producătoare de energie electrică, iar o parte din producție este realizată de hidrocentralele din Retezat (Râul Mare) și de pe râul Strei.
Se încarcă comentariile...
