Locul interzis din munți care ascunde o cetate dacică. Pădurea acoperă vestigiile de pe Valea Govâjdiei VIDEO
0Un șir de stânci neatinse de oameni se înalță deasupra spectaculoasei văi a Govâjdiei, lângă Hunedoara. Aici au fost descoperite rămășițele unei așezări dacice, iar mai multe monumente industriale din secolul al XIX-lea sunt înghițite de pădure
Rămășițele unei cetăți dacice au fost descoperite, în secolul al XIX-lea, pe dealurile din Govâjdia, în Hunedoara. Oamenii de știință care au identificat-o atunci nu au indicat locul exact al acesteia, ci doar faptul că se află în hotarul satului din Ținutul Pădurenilor.
În munții din vecinătatea Hunedoarei au mai fost descoperite vestigii ale unor așezări antice, pe care istoricii le-au pus în legătură cu bogatele resurse de fier ale zonei, exploatate încă din Antichitate.
Cetate dacică descoperită în secolul al XIX-lea
Cetatea dacică din Govâjdia este înregistrată în volumul Repertoriul arheologic al judeţului Hunedoara, coordonat de arheologul Sabin Luca, fără alte informații suplimentare despre locul și cercetările realizate aici. Ea ar fi fost identificată pentru prima dată de istoricul Teglas Gabor.
Unii localnici povestesc însă că ruinele antice s-ar afla pe unul din numeroasele dealuri abrupte și aproape inaccesibile care se înșiruie de-a lungul văii Govâjdiei, ajungând până la înălțimi de 300 – 400 de metri de la nivelul văii.
Cetatea dacică din Govâjdia nu este singurul loc misterios, ale cărui rămășițe sunt ascunse printre stâncile și pădurile sălbatice din Valea Govâjdiei.
Cele câteva poteci abrupte care urcă prin pădure trec pe lângă cariere uriașe de piatră, peste rămășițele unor stații de funicular, ale unor tuneluri miniere și de cale ferată, ale unor amenajări hidrotehnice (apeducte, castele de apă) și ale fostei căi ferate miniere Hunedoara – Ghelari, toate înființate în secolul al XIX-lea. Cu timpul, pădurea a crescut peste locurile abandonate, ascunzându-le ruinele, iar puțini localnici le mai cunosc povestea.
Dealul Cățănaș se numără printre cele mai spectaculoase locuri de pe Valea Govâjdiei. Este străbătut de tunelul de 750 de metri al căii ferate iniere și de un alt tunel de câteva zeci de metri. De la ieșirea din tunelul mare până în apropiere de Furnalul din Govâjdia, terasamentul fostei căi ferate a fost dăltuit în stâncile abrupte, împodobite cu păduri greu de pătruns.
„De la tunel, sectorul de un kilometru aflat în apropiere de Furnalul de la Govăjdia străbate un habitat natural în pericol de dispariţie. El oferă călătorilor ocazia de a observa peste un sfert din totalul speciilor de arbori indigeni, două specii de plante erbacee endemice şi o specie foarte rară, inclusă în Lista roşie a plantelor superioare din România”, informa Direcţia Silvică Hunedoara.
Satul Govâjdia din Hunedoara
Satul Govâjdia din Hunedoara și micile sale cătune, aflate la circa 15 - 20 de kilometri de municipiu, se întind în valea adâncă a Govâjdiei (Runcului) pe aproape 10 kilometri, iar localnicii și-au clădit casele pe puținele petece de pământ din văi sau de pe versanți, unde pantele sunt mai line.
„Aici, oamenii nu putut face agricultură și nu au putut țin animale, neavând terenuri agricole și pășuni. Locurile sunt umbrite în cea mai mare parte a zilei de dealurile care mărginesc valea strâmtă. Însă în trecut, satul a fost destul de înfloritor, datorită uzinei de fontă, a minelor și carierelor de piatră din împrejurimi. Au mai funcționat o hidrocentrală aici și calea ferată Hunedoara – Ghelari”, povestește Miron, un localnic din Govâjdia.
Cel mai cunoscut monument de pe valea Govâjdiei, Furnalul din Govâjdia este unic în ţară prin vechimea lui. A fost ridicat între anii 1806 şi 1810 şi a funcţionat până la începutul anilor 1920.
Furnalul din Govâjdia (video) producea anual până la 8.000 de tone de fontă şi era legat de Hunedoara printr-o cale ferată îngustă, una dintre cele mai vechi din Transilvania.
O reţea de funiculare, care însumau peste 50 de kilometri, folosite pentru transportul minereului de fier, mangalului şi calcarului, conecta Govăjdia cu Hunedoara, Bunila şi alte localităţi miniere din zonă. Furnalul a rămas în conservare, iar proiectul de restaurare a acestuia în aşteptare.
Se încarcă comentariile...
