Video Investiții în energie eșuate în zone industriale. Cât costă parcul fotovoltaic nefuncțional, care devenise ținta hoților
0Investițiile în energie promise de mai mulți ani pentru a scoate în impas unele foste mari centre industriale din România au avut o soartă neașteptată. Unele au fost blocate timp de mai mulți ani, iar șansele de a funcționa s-au redus considerabil.

Minele de fier din Ghelari, județul Hunedoara, au fost închise în anii 2000, după mai multe secole de funcționare aproape neîntreruptă.
De atunci, comuna din vecinătatea Hunedoarei a fost ocolită de investiții majore, iar numeroase familii de mineri au părăsit-o, lăsând pustii locuințele în blocurile muncitorești ridicate în ultimele decenii de comunism.
Un parc fotovoltaic (video) urma să contribuie la redresarea economică a zonei, însă la un deceniu de la amenajarea lui, pe un deal de la marginea Ghelariului, nu a mai apucat să intre în funcțiune. O mulțime de panouri solare au fost furate de hoți, în timp ce altele au fost distruse de furtuni.
Între timp, societatea care a derulat proiectul finanțat cu fonduri a intrat în faliment, iar parcul fotovoltaic aflat în conservare a fost scos la vânzare cu 28,5 milioane de euro, cu TVA.
„Societatea vinde prin lichidatorul judiciar instalație fotovoltaică pentru producerea energiei electrice (lucrări de construcții și fundații, echipamente tehnologice de tip parc fotovoltaic) situată în localitatea Ghelari, județul Hunedoara, aflată pe trei terenuri concesionate, cu prețul de pornire al licitației de 28.495.071,80 euro + TVA”, arată anunțul de vânzare.
Parcul fotovoltaic întins pe circa 30 de hectare la marginea satului Ghelari a fost construit în perioada 2014 - 2015, cu ajutorul unor finanțări europene, era anunțat drept una dintre cele mai importante investiții în energie din zona Hunedoarei, în ultimii ani. Circa 40 de milioane de euro au fost alocați proiectului, care urma să producă 12.300 de MWh anual.
Procesele și furturile au blocat investiția
La scurt timp de la începerea unor investiții, terenurile au făcut obiectul unor litigii, care au îngreunat finalizarea investiției. În 2015, constructorii parcului fotovoltaic au fost acuzaţi că au defrişat ilegal aproape 1.800 de metri cubi de lemn pentru realizarea investiţiei. Direcţia Silvică Hunedoara reclama tăierea unei păduri de gorun, pe o suprafaţă de 3,5 hectare şi a cerut oprirea lucărilor la parc.
Reclamaţiile au ajuns pe rolul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia, iar dosarul a fost soluţionat definitiv prin clasarea cauzei. Un alt proces a început între Primăria comunei Ghelari (video), care concesionase terenul, şi Regia Naţională a Pădurii – Romsilva, după ce Romsilva a reclamat că terenurile, respectiv păşunea împădurită, sunt cuprinse în fondul naţional forestier şi fac parte din amenajamente silvice ale statului.
În 2016, Judecătoria Hunedoara a dat câştig de cauză Primăriei Ghelari în disputa pentru cele 30 de hectare. Litigiile în instanță pentru o parte din terenul ocupat de parcul fotovoltaic au îngreunat realizarea investiției, iar societatea care a derulat-o a intrat în insolvență. În acest timp, numeroase panouri solare au fost degradate de trecerea timpului și de forțele naturii, dar hoții au produs cele mai mari distrugeri. În 2023, administratorul parcului fotovoltaic s-a plâns Poliției municipiului Hunedoara de pagubele făcute de infractori. iar un flagrant a fost organizat pentru prinderea lor.
„În urma acțiunii, polițiștii au reușit prinderea în flagrant a doi bărbați din municipiul Hunedoara, în vârstă de 19 și de 41 de ani. Cei doi încercau să comercializeze pe un site de vânzări bunurile furate (respectiv 128 de panouri fotovoltaice, 11 invertoare și 9 suporți de invertoare – în valoare de peste 344.000 lei), care au fost, astfel, recuperate de polițiști. Ulterior polițiști au mai identificat un bărbat de 66 de ani, din județul Sibiu, bănuit de comiterea infracțiunii de furt calificat reclamate”, informa Bogdan Nițu, purtătorul de cuvânt al Inspectoratului de Poliție Județean Hunedoara.
Eșecul investițiilor în energie în Valea Jiului
Și în orașele miniere din Valea Jiului, o serie de investiții în energie, anunțate în urmă cu peste un deceniu, ca mijloace de redresare a zonei afectată economic și social de declinul mineritului, au rămas nefinalizate.
La sfârșitul anilor 2000, autoritățile din Petrila anunțau construcția unui parc eolian, în Munții Șureanu, zona Dobraia, cu o capacitate de producție de 70 MW. Investiția care urma să fie derulată de societăți din România și Germania nu a mai fost realizată, deși politicienii locali și-au asumat-o de mai multe ori ca promisiune electorală.
A fost construită, în schimb, la marginea Petrilei, pe râul Taia, o microhidrocentrală, cu o putere de 3,78 MW, însă funcționarea ei a fost interzisă, după ce instanțele au dat dreptate organizațiilor de mediu care au arătat că nu îndeplinea condițiile și nu avea autorizațiile necesare funcționării.
În aceeași situație se află proiectul de amenajare hidroenergetică a râului Jiu, în Defileul Jiului (video), blocat în urma proceselor câștigate de organizațiile de mediu cu statul român. Investiţia din Defileul Jiului a început în 2003, cu trei ani înainte ca zona să fie inclusă pe ariilor protejate din România şi al Siturilor Natura 2000.

Proiectul, care vizează construirea unui baraj pe râul Jiu a unei microhidrocentrale la Livezeni şi a două centrale hidroelectrice la Dumitra şi Bumbeşti a fost oprit în 2017, printr-o decizie definitivă a justiţiei, după ce mai multe organizaţii de mediu au reclamat faptul că lucrările sunt realizate în Parcul Naţional Defileul Jiului, sit Natura 2000.