George Homoştean este acuzat de crime contra umanităţii, în dosarul uciderii unui disident anti-comunist

George Homoştean, deveanul care a condus Ministerul de Interne în perioada 1978 – 1987, este acuzat de crime împotriva umanităţii. Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a solicitat Preşedintelui României formularea cererii de urmărire penală împotriva acestuia.

Procurorul General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a solicitat Preşedintelui României formularea cererii de urmărire penală împotriva lui George Homoştean (93 de ani), hunedoreanul care a deţinut funcţia de ministru de interne, în perioada 4 septembrie 1978 – 3 octombrie 1987, pentru complicitate la infracţiuni contra umanităţii.

„Faptele reţinute în sarcina acestuia formează obiectul dosarului cunoscut generic „Moartea dizidentului Ursu Gheorghe Emil” aflat în instrumentarea procurorilor Secţiei Parchetelor Militare din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Deşi faptele ce formează obiectul cauzei au fost comise anterior intrării în vigoare a Legii nr. 115/1999 privind responsabilitatea ministerială, act normativ ce stabileşte procedura de urmat în cazul atragerii răspunderii ministeriale, având în vedere că normele de procedură sunt de strictă şi imediată aplicare, procedura de sesizare a Preşedintelui României pentru a cere urmărirea penală a unui membru al Guvernului, ori fost membru al Guvernului este aplicabilă şi în prezenta cauză. De altfel, prin Decizia nr. 93 din 16 iunie 1999, Curtea Constituţională a statuat că în privinţa mandatului de membru al Guvernului, Constituţia nu a instituit imunitatea, ci o altă măsură de protecţie şi anume condiţionarea dreptului de a cere urmărirea lui penală pentru faptele săvârşite în exerciţiul funcţiei. Această măsură de ocrotire a interesului public subzistă şi după încetarea mandatului membrilor Guvernului, aşa încât este evident că, în privinţa infracţiunilor comise în exerciţiul funcţiei, punerea sub urmărire penală a membrilor Guvernului trebuie să se realizeze cu respectarea aceloraşi norme procedurale”, a informat Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Cazul disdentului Gheorghe Ursu

Gheorghe Ursu, disident anticomunist, a murit în arestul Miliţiei Capitalei, în 1985, fiind bătut sistematic de anchetatori şi de colegii de arest, la ordinul unor ofiţeri de Securitate. Pentru moartea lui Gheorghe Ursu au mai fost condamnate două persoane: Tudor Stănică, fost şef al Direcţiei Cercetări Penale, şi Mihail Creangă, fost şef al Arestului Miliţiei Capitalei. Marian Pârvulescu, maiorul de Securitate care a coordonat ancheta în cazul disidentului a primit neînceperea urmăririi penale în urmă cu 3 ani. Soluţia a fost contestată de fiul lui Gheorghe Ursu la Tribunalul Militar Bucureşti, care în 16 octombrie 2013 a respins cererea de judecare a fostului ofiţer de securitate. Ulterior, Curtea Militară de Apel Bucureşti a confirmat redeschiderea urmăririi penale în dosarele privind decesul lui Gheorghe Ursu.

Operaţiunea Autobuzul

George Homoştean a fost ministru de Interne în perioada comunistă în timpul guvernelor Ilie Verdeţ şi Constantin Dăscălescu. Numele său este legat de intervenţia în forţă a autorităţilor în „Operaţiunea Autobuzul”. În august 1981, trei tineri cu vârste între 23 şi 32 de ani au furat arsenalul postului de miliţie din Pui şi au deturnat un autobuz care circula pe ruta Haţeg – Orîştie. Teroriştii au luat peste 40 de ostatici şi l-au obligat pe şofer să se îndrepte spre Timişoara, cu intenţia de a părăsi România. Operaţiunea „Autobuzul“, cum a fost cunoscută acţiunea miliţiei şi trupelor de securitate, a avut că rezultat împuşcarea „teroriştilor“, dar şi a câtorva dintre pasagerii autobuzului. Justiţia post-decembristă a dat o sentinţă în cazul lichidării aşa-zişilor terorişti. Conform unei sentinţe definitive şi irevocabile a Curţii Supreme, din 2002, Homoştean se face vinovat de coordonarea asasinării protestestarilor anticomunişti. George Homoştean a fost arestat la data de 26 ianuarie 1993 şi eliberat la data de 15 aprilie 1994, prin amnistiere, conform Decretului 11/1988, care prevedea la art. 2, că ”se reduc cu jumătate, pedepsele cu închisoarea mai mari de 10 ani aplicate de instanţa de judecată”. Ulterior, prin decretul prezidenţial 952 din 27 noiembrie 2002, la propunerea Ministerului Justiţiei, a fost graţiat restul de pedeapsă rămas neexecutat. Fostul demnitar a păstrat tăcerea asupra celor petrecute în ziua de 23 august. În 26 aprilie 2010, Traian Băsescu i-a acordat lui Homoştean Ordinul „Virtutea Militară“, dar la scurt timp i-a retras decoraţia.

Vă recomandăm şi:

Povestea celui mai sângeros atac terorist petrecut vreodată în România. Măcelul generat de Operaţiunea „Autobuzul“, relatat de supravieţuitori după 34 de ani

Cel mai sângeros atac terorist din România, petrecut la 23 august 1981, a avut de o parte a baricadei trei atacatori amatori, care au preluat controlul, sub ameninţarea armelor, asupra unui autobuz plin de călători, iar de cealaltă parte forţe de ordine total incompetente, care au rezolvat cazul cu preţul unui măcel. Unul dintre călătorii supravieţuitori şi doi dintre ofiţerii de Securitate implicaţi ne-au povestit cum s-a derulat drama.

Spovedania ucigaşului condamnat la moarte în comunism: Chinezul, omul care a terorizat Deva anilor '80, prins după ce şi-a cheltuit prăzile cu lăutarii

Vasile Trifan, supranumit Chinezul, unul dintre celebrii criminali din anii 1980, a sfârşit împuşcat de autorităţi, după ce a ucis doi oameni nevinovaţi, din Deva. Avea 32 de de ani, în vremea crimelor şi o activitate infracţională impresionantă: zeci de jafuri, furturi şi tâlhării. Totuşi, Chinezul a fost prins pentru că a preferat să ducă o viaţă de lux, folosind banii victimelor ucise şi prădate.

Dramele celor care şi-au căutat salvarea în scrisori trimise lui Nicolae Ceauşescu. Cum erau urmăriţi, pedepsiţi şi transformaţi în „elemente duşmănoase“

Autorităţile comuniste şi conducerea de partid au privit ca adevărate ameninţări cele mai neînsemnate cereri adresate lui Nicolae Ceauşescu în scrisorile trimise de oamenii nemulţumiţi în anii `70. Potrivit documentelor păstrate la Arhivele Naţionale din Judeţul Hunedoara, în acea perioadă zeci de hunedoreni au avut de suferit de pe urma epistolelor pe care le-au trimis liderului comunist.

Filmul crimelor comise de Armata Roşie în România după 23 august: femei împuşcate în cap sau călcate cu camionul de sovietici, execuţii mafiote, violuri

Un număr impresionant de crime, jafuri şi violuri, comise asupra populaţiei civile, au lăsat în urmă trupele sovietice care au tranzitat sau au staţionat în vestul ţării, după 23 august 1944. Arhivele judeţului Hunedoara păstrează sute de documente de anchetă şi plângeri privind infracţiunile grave comise de ostaşii Armatei Roşii în cei trei ani în care au ajuns în judeţ. Multe dintre ele au rămas nepedepsite de autorităţi