FOTO Top 10 clădiri „comuniste” lăsate de izbelişte. Marile construcţii din oraş au avut o soartă tristă, după 1990
0
Cele mai mari clădiri publice din Hunedoara au fost ridicate în anii de comunism, în care oraşul devenise un important centru industrial, însă multe dintre ele au fost abandonate în ultimii ani.
Hunedoara s-a dezvoltat într-un centru industrial important începând din anii 1940, iar populaţia oraşului a crescut exponenţial.
Dacă în anul 1930, în Hunedoara locuiau 4.600 de oameni, fără a pune la socoteală satele din jurul ei, în 1948, populaţia crescuse la 7.000 de locuitori, iar zece ani mai târziu la aproape 40.000 de oameni. La începutul anilor 1970, populaţia s-a dublat, ajungând la 80.000 de localnici, şi tot atunci au fost inaugurate cele mai mari clădiri publice ale Hunedoarei. După 1989, multe dintre ele au avut o soartă tristă:
1 Casa de Cultură, fără spectacole
Casa de Cultură din centrul municipiului Hunedoara a fost construită în anii 1950, şi dată în folosinţă în 1956, având o sală cu peste 700 de locuri. A fost decenii la rând principalul loc al evenimentelor culturale, însă în prezent este închisă publicului. De aproape doi ani, aici nu au mai avut loc spectacole, fiind nevoie de investiţii în achiziţionarea unor instalaţii de apă pentru redeschiderea ei.
2 Gara pustie a Hunedoarei
Construită în anii 1950, Gara Hunedoarei continuă să impresioneze prin arhitectura sa, dar şi prin cele două fresce unice, zugrăvite în aceaşi perioadă, în stilul realist-socialist. Unul dintre tablourile imense înfăţişează o scenă din vechile uzine ale oraşului, menită să aducă omagii constructorilor şi oţelarilor din combinatul siderurgic. Cel de-al doilea tablou oferă detalii despre modul în care hunedorenii petreceau în acei ani la iarbă verde, pe dealurile oraşului, înconjuraţi de decorul din care fac parte primele cartiere de blocuri ale Hunedoarei şi furnalele din anii 1950 ale oraşului. După 1990, nicio autoritate nu s-a mai implicat în restaurarea frescelor „sovietice”, iar în ultimii ani gara a rămas mai mult pustie, majoritatea spaţiilor ei fiind închise.
3 Stadionul „Michael Klein” aşteaptă demolarea
Stadionul de fotbal „Michael Klein”, fost Corvinul, a fost construit în anii 1960 şi a reprezentat vreme de mai multe decenii un simbol al municipiului Hunedoara. În anii 1980, echipa Corvinul Hunedoara, al cărui jucător şi antrenor a fost Mircea Lucescu, a obţinut cele mai mari performanţe sportive. După 1990, însă, starea arenei ale cărei tribune au fost construite pe pământ s-a degradat treptat. Administraţia locală plănuieşte demolarea arenei de fotbal şi construirea uneia moderne în locul ei.
4 Clubul „Siderurgistul”, închis
Clubul Siderurgistul din Hunedoara a fost construit la sfârşitul anilor 1950. Clădirea are o suprafaţă de peste 4.000 de metri pătraţi şi o sală de spectacole de peste 1.100 de locuri, care însă în ultimele decenii a stat mai mult închisă. Mai are o sală mică de 250 de locuri. Până în 2015, când autorităţile au decis închiderea ei din motive de siguranţă, doar Balurile Bobocilor mai aveau loc în sala mare a clubului Siderurgistul.
5 Baza „Constructorul”, cu terenuri impracticabile
Baza sportivă Constructorul, aflată în centrul Hunedoarei, cuprinde cel mai vechi stadion din municipiu. S-a dezvoltat în anii 1950, iar în următoarele decenii aici au fost construite un teren de handbal, o sală de lupte şi una de box, o sală de sport cu 1.000 de locuri în tribune, mai multe terenuri de tenis şi un loc de antrenament pentru caiac-canoe. După 1989, Constructorul Hunedoara, care a aparţinut Întreprinderii de Construcţii Siderurgice Hunedoara (ICSH), a intrat în declin. În ultimii ani complexul a găzduit rareori evenimente sportive (competiţii de box şi de tenis), iat terenurile de fotbal şi handbal sunt impracticabile.
6 Poşta, abandonată şi riscantă
Clădirea Poştei din Civic al Hunedoarei, construită în anii 1960, a rămas închisă şi părăsită în ultimul deceniu. Este singura construcţie din municipiu pe care autorităţile au aşezat bulina roşie, în care atenţionează asupra riscurilor pe care le prezintă în cazul unui seism. În prezent, vechea Poştă mare se află în şantier, în cadrul unui proiect de consolidare şi punere în siguranţă.
7 Cinematograful Flacăra, în conservare
Cinematograful Flacăra a fost închis la sfârşitul anilor 2.000, în lipsa investiţiilor în modernizarea sălii de 400 de locuri. Din 2012, reprezentanţii Regiei Autonome a Distribuţiei şi Exploatării Filmelor anunţau că sala de spectacole va fi modernizată, iar hunedorenii vor putea viziona aici filme 3D. Investiţiile nu au mai avut loc.
8 Cinematograful „Modern”, ruinat
Cinematograful Modern, construit în anii 1970, a fost închis la începutul anilor 2000, iar după ce clădirea lui a servit ca depozit de haine second-hand, a fost abandonată complet. Localnicii au devastat-o cu totul, fiind greu de crezut că în acest loal va mai putea funcţiona vreodată un cinematograf.
9 Fabrica de tricotaje, pustie
Fabrica de Tricotaje din Hunedoara, o clădire impozantă aflată la intrarea în municipiu dinspre Deva, a rămas închisă, iar spaţiile sale sun pustii şi degradate. În ultimii ani ai regimului comunist aici lucrau câteva sute de angajate.
10 Blocurile Combinatului Siderurgic
Clădirea cu şapte etaje a fostului Centru de Calcul din cadrul Combinatului Siderurgic din Hunedoara a reprezentat, în anii 1970 una dintre cele mai moderne construcţii din Hunedoara. La fel ca mai multe dintre construcţiile în care lucrau angajaţii fostului combinat şi ea a rămas pustie. Blocul se află în conservare, spre deosebire de alte foste clădiri, cum este cea a vechii Şcoli de Ucenici, ruinată în ultimii ani.
Vă recomandăm să citiţi şi:
Mărturii din secolul al XIX-lea arată cum au fost distruse unele dintre cele mai importante cetăţi, castele şi biserici din vestul ţării chiar de către localnici. Ulpia Traiana Sarmizegetusa a fost vândută „pe bucăţi”, Cetatea Devei a fost demolată, Castelul Corvinilor a fost lăsat de izbelişte, iar biserica din Densuş a scăpat cu greu de la distrugere.
Peste 30.000 de turişti au rămas peste noapte, în primele trei luni ale anului 2017, la hotelurile şi pensiunile din judeţul Hunedoara. Numărul celor cazaţi este în creştere în judeţ, faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, iar municipiul Hunedoara este cel mai avantajat.
Mănăstirea Prislop se numără printre cele mai vizitate aşezăminte religioase din România. Aproape zilnic, pelerinii fac cozi la mormântul duhovnicului Arsenie Boca, însă la orele serii, când numărul vizitatorilor se împuţinează, liniştea se lasă pe mănăstire, iar rămaşi se pot reculege, fără a fi deranjaţi de aglomeraţie, în mijlocul unor peisaje de vis.
Se încarcă comentariile...
