FOTO Splendoarea toamnei în Ţinutul Pădurenilor. Paradisul rural din Munţii Poiana Ruscă
0
Toamna transformă Ţinutul Pădurenilor într-un adevărat paradis, plin de culoare, ideal pentru iubitorii de excursii şi fotografie.
Cele peste 40 de sate din Ţinutul Pădurenilor, una dintre cele mai pitoreşti regiuni din România, numără împreună puţin peste 5.000 de locuitori. Unele aşezări s-au depopulat aproape complet, iar în altele, oamenii îşi închid gospodăriile odată cu venirea toamnei, pentru a-şi petrece sezonul rece în locuinţele de la oraş.
GALERIE FOTO CU ŢINUTUL PĂDURENILOR
Drumurile din ţinut străbat zeci de kilometri de pădure, iar condiţiile vitrege de trai ale oamenilor de aici şi lipsa utilităţilor au făcut ca satele izolate să devină, cu timpul, locuri mai puţin prietenoase pentru amatorii de confort. În ultimii ani, o parte dintre vechile drumuri de pământ care legau satele din zonă au fost asfaltate, astfel că accesul cu maşina a devenit mai uşor chiar şi în sate izolate de munte aflate la 40 – 50 de kilometri de Hunedoara şi Deva, cum sunt Poiana Răchiţelii, Vadu Dobrii, Lunca Cernii de Sus şi Bătrâna.
Iar pădurile întinse, aşezările grupate pe dealuri sau în văile mărginite de versanţi abrupţi, de pajişti şi păduri şi străbătute de râuri învolburate, casele de lemn cu gospodării vechi, tradiţiile şi liniştea locurilor atrag în Ţinutul Pădurenilor tot mai mulţi iubitori de frumos. Toamna adaugă o mulţime de culori acestui tablou şi îi sporeşte frumuseţea. O arată imaginile realizate în zona Poiana Răchiţelii, Cerbăl şi Feregi şi publicate de fotograful Claudiu Nelega, pe pagina sa de Facebook.
Foto: Claudiu Nelega.
Ţinutul Pădurenilor, o regiune pitorească mărginită de Munţii Poiana Ruscă, Depresiunea Haţegului şi Valea Mureşului, şi învecinată Hunedoarei, Haţegului şi Devei, are în componenţă comunele Bătrâna, Bunila, Cerbăl, Ghelari, Lelese, Lunca Cernii de Sus şi Topliţa, cu peste 40 de sate şi cătune, înfiinţate pe creste şi pe văile Cernei şi a afuenţilor săi. Aşezările, vechi de peste cinci secole, păstrează încă atmosfera pitorească arhaică, deşi populaţia lor s-a diminuat în ultimele decenii. Peste 15.000 de oameni locuiau în Ţinutul Pădurenilor în anii 1970, iar în prezent numărul lor se ridică la 5.000. Mulţi dintre tineri au renunţat la creşterea animalelor, ocupaţia tradiţională de secole a localnicilor. Şi-au lăsat gospodăriile în grija bunicilor pentru a se muta în oraşe şi nu s-au mai întors. Exploatările miniere care asigurau cele mai bine plătite locuri de muncă s-au închis şi au contribuit la plecarea altor sute de familii, iar investiţiile în modernizarea vastei reţele de drumuri de pământ din zonă au demarat cu greu.
Hunedoara, punct de pornire spre Ţinutul Pădurenilor
De la Castelul Corvinilor, mai multe şosele se îndreaptă spre cele mai îndepărtate locuri din Ţinutul Pădurenilor, aflate la graniţa judeţului Hunedoara cu Timiş şi Caraş-Severin. Una dintre ele înconjoară Lacul Cinciş, pe malul căruia se înghesuie mai multe moteluri şi pensiuni, traversează comunele Topliţa şi Lunca Cernii de Jos şi se afundă în pădure până la limita judeţului, aflată la 50 de kilometri de Hunedoara. Din Lunca Cernii de Jos, un drum asfaltat până la Meria, urcă spre Vadu Dobrii, o aşezare prosperă în trecut, unde existau o mină de fier şi o unitate militară de rachete. Iarna, din cauza zăpezilor, satul pitoresc locuit de mai puţin de 20 de oameni rămâne izolat de restul lumii.
De la poalele barajului Lacului Cinciş, un alt drum urcă spre Ghelari, cea mai mare comună din Ţinutul Pădurenilor, un loc unde zăcămintele de fier au fost exploatate mai bine de două milenii. Drumul care străbate Ghelariul se îndreaptă spre Bunila, o comună cu sate răsfirate pe creste, în care mai locuiesc 300 de oameni. O altă şosea străbate Valea Govâjdiei, unde se află un furnal vechi de peste două secole, şi urcă apoi spre comuna Lelese, unde localnicii se încăpăţânează să păstreze tradiţiile vechi cu care se mândresc. De la Govâjdie, un alt drum porneşte spre Runcu Mare, urcând apoi spre Vadu Dobrii.
Foto: Claudiu Nelega.
De la Castelul Corvinilor, o altă şosea de circa 40 de kilometri urcă pe valea râului Zlaşti, spre comunele Cerbăl şi Bătrâna. Drumul traversează sate mici înconjurate de păduri întinse şi urcă pe marginea unor versanţi care oferă uneori privelişti ameţitoare. Între Poiana Răchiţeli şi Bătrâna se întind codrii seculari, o rezervaţie a naturii şi un sanctuar al animalelor sălbatice mari.
Multe din aceste drumuri din satele de munte coboară apoi pe alte trase spre Deva şi Valea Mureşului.
Vă recomandăm să mai citiţi:
VIDEO „Transalpina pădurenilor” a fost finalizată. Şoseaua de munte cu privelişti de vis
Se încarcă comentariile...
