FOTO Clădirea istorică a vechii mine Petrila s-a prăbuşit sub zăpadă, după ce fusese salvată de la demolare

0
Publicat:
Ultima actualizare:

O clădire istorică a Exploatării Miniere Petrila, salvată cu greu de la demolare după închiderea minei din Valea Jiului, s-a prăbuşit sub greutatea zăpezii.

GALERIE FOTO

„Zi neagră pentru Petrila. Din cauza vremii şi a vremurilor, urbea noastră a suferit două lovituri majore. Casa memorială Ion D. Sîrbu este avariată parţial, iar jumătate din hala circuitului Puţului Centru s-a prăbuşit. Poate că acest „semn ceresc” să fie un avertisment la adresa „mai marilor” noştri care nu trebuie să mai lase, lipită de obraz, calitatea de orfan a acestor monumente istorice”, au informat reprezentanţii Aosiaţiei Planeta Petrila, care au publicat imagini cu dezastrul produs la fosta mină din Valea Jiului. Hala Puţului Central, aflată pe lista monumentelor istorice, s-a prăbuşit joi, a anunţat Petru Drăgoescu, directorul tehnic al Societăţii Naţionale de Închideri Mine Valea Jiului. Zona a fost securizată, iar conducerea societăţii susţine că alte clădiri istorice nu sunt în pericol.

Mina Petrila a fost închisă definitiv în noiembrie 2015, însă mai multe dintre clădirile ei au fost incluse pe lista monumentelor istorice, fiind salvate astfel de la demolare: Preparaţia Veche, Puţul Centru, atelierul mecanic, puţul cu schip şi compresoarele vechi.

Puţul Minei Petrila, o construcţie veche de peste şapte decenii, adăposteşte o instalaţie de extracţie preţioasă, maşina de extracţie care a funcţionat neîntrerupt peste 70 de ani. Anul trecut ea a fost vandalizată de hoţi, iar sute de kilograme de cupru au fost furate.
Foto: Petrila Paralelă / Facebook

image

Petrila culturală
În ultimii ani, o parte din Mina Petrila, un centru industrial vechi de 130 de ani în jurul căruia s-a clădit oraşul cu peste 22.000 de locuitori din Valea Jiului, a început să se transforme treptat într-un „muzeu viu”, după ce câteva dintre clădirile sale istorice au fost salvate de la demolare. În urma fostei exploatări de cărbune sunt zeci de hectare pustii sau ocupate de clădiri vechi, pregătite de demolare, de utilaje dezafectate.  De partea cealaltă a râului Jiul de est, care desparte oraşul de zona industrială, trăieşte o comunitate care a rămas resemnată faţă de soarta mineritului. Totuşi, în ultimii ani, mai multe dintre fostele clădiri miniere au prins, unele pentru prima dată în existenţa lor, culoare. În afara celor cinci, incluse pe lista monumentelor istorice de patrimoniu, altele au fost zugrăvite în nuanţe vii, au fost împodobite cu mesaje umoristice semnate de artistul Ion Barbu sau cu grafitti, iar, din când în când, spaţii vechi în care munceau minerii ori folosite în trecut ca depozite au devenit scene de teatru, de jazz ori de spectacole artistice pentru copii şi tineri.  Locul minei istorice a devenit platou de filmare pentru unul dintre cele mai premiate filme româneşti din ultimii ani „Planeta Petrila”. Clădirile istorice vor fi scoase la vânzare, potrivit unui proiect al Ministerului Energiei.
FOTO: Petrila Paralelă / Facebook.

mina petrila foto petrila paralela

Vă recomandăm să citiţi şi:

Nicolae Ceauşescu înconjurat de minerii furioşi. Povestea fotografiei rare, ascunsă timp de 12 ani după Greva din Lupeni '77

Uricani, oraşul-muzeu din Valea Jiului încremenit acum jumătate de secol: a rămas fără minerii pentru care a fost construit. Soarta ultimilor ortaci

Soarta blocurilor „fantomă” ridicate în comunism pe muntele de fier. Banii UE ar putea salva cartierul foştilor mineri

Hunedoara

Top articole

Partenerii noștri


Ultimele știri
Cele mai citite